attachmentparenting.ro/forum

Forumul romanesc de attachment parenting

Site Logo

Acum este Mar Ian 21, 2020 6:43 pm

Ora este UTC+02:00 UTC+2




Scrie un subiect nou  Răspunde la subiect  [ 29 mesaje ] 
Autor Mesaj
 MesajScris: Mar Mar 11, 2008 9:33 am        Subiectul mesajului: Frumoasa din padurea adormita 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Vin Ian 18, 2008 11:25 am
Mesaje: 8182
Localitate: Montreal, Canada
Frumoasa din pădurea adormită

_________________
Imagine

Imagine

Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Mar Mar 11, 2008 9:49 am        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Vin Feb 15, 2008 6:38 pm
Mesaje: 15
Ai dreptate Gazzella. Inca de la nastere mama este supusa la tot felul de presiuni din partea celorlalti.Asistentele din maternitati(de exemplu mie nu-mi dadeau drumu acasa pentru ca nu lua in greutate,a stat doua saptamani fixata la 3500).cred si eu ca nu lua.eu eram operata si la 300 metri distanta de copil,ma caram cum puteam din 3 in 3 ore la supt ca asa era regula spitalului.ii dadeau completare cate 30 ml ca asa beau nou nascutii.

la primul supt acasa,in patul meu i-am facut proba suptului si stinsese 120 ml. :) .si-n doua saptamani a luat 1200 grame.

Apoi vine presiunea societatii. Asta mi se pare cea mai periculoasa, mai periculoasa decta sfaturile asistentelor,matusilor,soacrelor.Societatea de consum te invata ca tre sa-i faci camera lui,studii peste studii spun ca tre sa-l dezlipesti de tine la 1 an doi si multe multe asemenea.

Sa nu uitam presiunea pentru intoarcerea mamei in campul muncii. Recunosc asta m-a tampit cel mai rau. dupa ce copilul a facut doi ani toti ma intrebau "tu nu te duci la munca?" si toate se uitau si se uita intr-un anume fel,il stim cu totii la mamicile care aleg sa stea acasa pana la 3-4-5 ani.

Eu aveam un raspuns la faza asta"imi permit draga sa stau am 24 de ani am tot timpul din lume sa-mi fac....cariere" si asta chiar inchide gura oricui (na ca sunt rautacioasa)

Noroc ca stilul meu e in general sa ma opun din rasputeri la astfel de presiuni si chiar sa ma ambitionez sa fac contrariul.dorm cu bebe,m-am dus la munca atunci cand am simtit eu ca pot(ca ma lasa copilul sa a duc) am renuntat cand am fost obligata s-o tin 10 ore la camin(din cauza de soacra ce nu mai reusea sa faca zilnic naveta pt 4 ore de stat cu copil) si-l reiau de la 1 DUPA ce am rezolvat situatia astfel incat copilului sa-i fie bine

Am rezistat o singura zi s-o vad plangand la camin(program de 10 ore), a doua am depus demisia .Da,recunosc, am putut s-o fac,mi-am permis si din cauza ca n-avem ale rate si din cauza varstei la care inca imi permit sa schimb servicii ca pe sosete


Sus
   
 
 MesajScris: Mar Mar 11, 2008 3:17 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Lun Ian 21, 2008 7:05 pm
Mesaje: 1264
Yahoo Messenger: creangacorina
Localitate: Tortona (AL) Italia
Tot ce a scris Gazzella mai sus credeam si eu, cu tarie chiar, pt ca le auzisem de cand ma stiam, de la toata lumea. Nu mi-am pus niciodata problema ca ar fi sau n-ar fi asta modul in care se cresc copiii ... pana cand nu l-am avut pe al meu, pana nu am dat de oameni cu alte conceptii (chiar daca a fost pe internet), pana n-am citit intr-una ce scria Gazzella pe parinti.com. Si atunci am inceput sa-mi pun intrebari serioase ... o mai fac si acum parcurgand etapa cu etapa cresterea fiului nostru ... caci inertia e mare! :(
Si-am adunat dupa mine de-a lungul celor 27 de ani traiti fara sa fiu mama tot felul de balarii, conditionari, idei preconcepute si alte alea, fara macar sa fie ale mele... dar eram gata sa le aplic!
Slava D-lui ca viata mea a luat un alt curs si aici am luat-o de la 0 cu toate, inclusiv cu "a fi parinte". Si mai cred ca Matteo m-a ghidat inca inainte de a se naste si m-a pregatit s-o iau pe drumul asta, si-o face si astazi, zi de zi si are atata rabdare ... infinita ... si incredere in mine si in tatal lui.
Caci asa se nasc toti copiii, cu incredere in parintii lor, pregatiti oricand sa intoarca si celalat obraz, pregatiti oricand sa ierte si sa uite... Si noi ce facem??

_________________
Imagine

Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Mar Mar 11, 2008 4:16 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Ian 19, 2008 1:26 pm
Mesaje: 189
Yahoo Messenger: dara_mar
Localitate: Bucuresti
Frumos articol si crud de-adevarat! Ce ma intriga pe mine este cum de parintii, cu precadere mamele, unde instinctul matern are muuuuuuulte de spus, se pot lasa influentzate de ursitorile rele care abunda-n jurul nostru.
Eu am fost un copil trecut prin cresha, camin cu program prelungit, stat singura cu cheia de gat, alaptata la program (nu foarte mult timp), dormit singura in camera ei si cu parinti destul de rigizi. Efectul?: pai incredere in mine/ceilalti ZERO (asta pana m-am cuplat cu sotzu'miu, cel care mi-a schimbat total viziunea despre viata si-i sunt recunoscatoare toata existentza mea pt. asta), teama, stangacie, agresivitate pasiva, etc
Si totusi: dupa ce am nascut hormonii mei m-au indreptat spre un drum total opus celui in care am fost crescuta. Recunosc ca inca sunt socata de cat de schimbat gandesc fatza de perioada anteDara (am si scris pe pagina de prezentare ca viata mea e impartita in 2: cea de dinainte de Dara si cea de dupa Dara). Totul a venit din interior, instinctul a reglat totul.
Ma intreb intr-una: de ce aleg femeile mame sa-si ignore acest instinct si sa asculte niste voci care n-au nici o treaba cu copiii lor? De unde vine neincrederea asta in propriile ganduri? Ce le face sa fie mai receptive mesajelor straine decat celor proprii si ale copiiilor lor? Foarte ciudat pt. mine, recunosc.

_________________
Loredana cu Dara-i (30 noiembrie 2005)


Sus
   
 
 MesajScris: Mar Mar 11, 2008 11:48 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Vin Ian 18, 2008 4:33 pm
Mesaje: 2362
Site web: http://www.sling.ro, www.poarta-ma.blogspot.com
Localitate: bucuresti
Loredana scrie:
Ma intreb intr-una: de ce aleg femeile mame sa-si ignore acest instinct si sa asculte niste voci care n-au nici o treaba cu copiii lor?
cred ca pot sa inteleg si asta pana la un punct. adica in mom in care TOTI din jurul tau iti spun ca ASA trebuie, pot sa inteleg daca nu ai destula destula incredere in tine incat sa faci ceea ce simti impotriva tuturor. ceea ce nu inteleg insa, e cum poti face in continuare asta cand afli ca nu esti singura. cand gasesti persoane care iti confirma ca trairile si instinctele tale sunt bune, sunt normale, ca e ok sa le asculi , ca e ok sa pui copilul pe primul loc, ca...ca..asta nu inteleg eu. cand ai informatia care iti completeaza simturile, de ce alegi in continuare sa ignori? si sa incerci sa gasesti justificari si scuze, in loc sa iti recunosti greseala si sa mergi mai departe incercand sa nu o repeti.

_________________
Poarta-ma!

Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 8:47 am        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Mar Mar 04, 2008 7:59 am
Mesaje: 1621
Site web: http://babystuff.ro
Localitate: Over the Rainbow
Eu inteleg un lucru si anume ca unele mame sunt obligate sa mearga la munca chiar la cateva zile, saptamani dupa nastere. E foarte trist dar trebuie. Ce nu inteleg eu este cum aleg alte mame sa faca asta, desi ar putea foarte usor sa n-o faca. Am auzit de multe ori expresia "innebuneam stand acasa cu copilul". Serios? Si de ce l-ai mai facut daca te deranjeaza asa tare? Eu, cu buna stiinta, am lasat serviciul (si unul f bun) pe planul x pentru ca pe planurile 1,2,3, 100 sunt copilul si sotul meu. Si recunosc ca sunt o mare egoista pentru ca nu vreau ca altcineva sa mi-o creasca, sa vada fiecare progres, sa o cunoasca si sa o iubeasca mai mult sau mai bine decat mine. Am facut-o cu si din dragoste si renunt la orice pentru binele ei si nu vad asta ca pe un sacrificiu.

Pe de alta parte insa eu am fost unul din copiii care a dormit in patutul lui de la inceput (langa patul parintilor), care nu am plans din aceasta cauza, care a stat cu cheia de gat de la 4 ani -abia atunci m-au dat la gradi si veneam acasa pentru somnul de pranz si pe cuvant ca imi facea placere. Intotdeauna mie mi-a placut efectiv sa dorm singura. Daca as avea in vedere binele meu, as dormi singura mereu. Poate ca suna ciudat dar sincer asa ma simt cel mai bine, nu am sufericit niciodata din cauza acestui lucru, dimpotriva. Cand ma duceam sa dorm la vreo prietena sau in tabara, mai stiu eu, era un chin pentru mine. Imi place sa ma foiesc si sa am tot patul la dispozitie dar sa nu mai simt alte miscari langa mine. Foarte greu m-am adaptat sa dorm cu sotul, specific, e vorba doar de somn :lach: si inca nu m-am adaptat sa dorm cu Alise @-) (desi nu dorm tot timpul cu ea) -ma trezesc de nu stiu care ori, o fac pentru confortul ei dar eu nu dorm bine si gata. Si totusi nu privesc acest lucru ca pe o renuntare ci ca pe ceva normal.

Multe femei zic, am facut cutare si cutare pentru tine iar tu esti nerecunoscator. Dar oare nu e normal sa facem aceste lucruri? Asteptam vreo recompensa pentru iubirea daruita?


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 10:03 am        Subiectul mesajului:  
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Mie Ian 23, 2008 11:03 pm
Mesaje: 3512
Localitate: St. Mard, France
Jocelyn scrie:
Multe femei zic, am facut cutare si cutare pentru tine iar tu esti nerecunoscator. Dar oare nu e normal sa facem aceste lucruri? Asteptam vreo recompensa pentru iubirea daruita?

plec de aici, caci aceste cuvinte mi-au reanimat o rana adinca
aceasta era si este viziunea mamei mele, care m-a "facut" intr-o oarecare masura pentru ea; si sint multe mame care din pacate gindesc in acest fel
copilul ca un sprijin pentru mai tirziu....mie mi se pare ca o unealta, ca un troc dezgustator
si pentru ca aceasta idee imi repugna dintotdeauna, sint oarecum in cealalta extrema
dau fara sa cer (desi de multe ori mi-a facut rau aceasta daruire de sine), fara sa astept, pentru placerea pura de a a da
acest copil pe care il am azi, l-am asteptat, l-am dorit cu fiecare fibra din fiinta mea, l-am cerut in visele mele clipa de clipa....iar cind a venit, l-am acceptat, il iubesc
nu e o datorie, nu e nici o asteptare pentru mai tirziu
e un act irational, dincolo de logica, care imi umple sufletul
iar "recompensele" sint inzecite, cind il privesc, in zimbetul lui, in somnul lui de inger, in nazbitiile lui care imi smulg surisuri, in tot

cit despre necesitatea de a munci....din pacate fac parte din aceasta categorie de mame nevoite sa isi "abandoneze" copilul nu pentru ratiuni de carierism, dar pentru necesitati (traim intr-o societate de acest gen...)
si mi-a fost greu la inceput, si mi-e greu si acum, cind il vad trist uneori dimineata cind il las, si orele petrecute departe de el sint lungi si pline de intrebari
insa am refuzat sa transform aceasta in drama, pentru binele lui si pentru al meu
nu vreau sa fim destabilizati, nu vreau sa ma simta desirata
asa ca....am acceptat si compensez cum pot
(din fericire programul meu e oarecum acceptabil si vacantele numeroase)

si cit despre vocile "ursitoarelor" din jur...din fericire, rar le aud
si cind le aud, tot ceea ce simt eu e mai puternic si mai important
ma opresc uneori o clipa pentru a analiza ce mi se spune, ce conceptii mi se infatiseaza, imi privesc copilul si merg mai departe
intr-un soi de dulce inconstienta (in care ramin totusi din pacate unele reziduuri ale conditionarilor care ma compun...voi invata sa le desfiintez)


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 10:11 am        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Mar Mar 04, 2008 7:59 am
Mesaje: 1621
Site web: http://babystuff.ro
Localitate: Over the Rainbow
Teodora, cand trebuie, trebuie, nu blamez pe nimeni, sunt sigura ca ti-ai fi dorit dar nu intotdeauna se poate. Nu le blamez nici pe cele care aleg sa se duca la serviciu devreme dar cand pleci la 2 saptamani de la nastere fara a fi nevoie sa o faci, asta intrece puterea mea de intelegere.

Sa faci copilul "ca sa aiba cine sa-ti dea o cana cu apa", vorba din popor, e un act cumplit de egoism. Iar cum eu cred in Dumnezeu, am cumva senzatia ca acest copil nu e intru totul al meu (sper sa nu se inteleaga altceva), este un dar, pe care l-am primit de la El ca sa fac tot ce pot mai frumos pentru el insusi si ca nu trebuie sa-mi permit sa-l tratez fara respect, fara atentie, fara compasiune si intelegere netarmurita- asa cum ma trateaza si Dumnezeu pe mine.
Apropo de asta, Kipling a zis (desi nu contesta omniprezenta lui Dumnezeu): "Dumnezeu a creat mamele pentru ca nu putea fi pretutindeni".

Sunt convinsa Teodora ca esti cea mai buna mamica si faptul ca a trebuit sa pleci la serviciu nu inseamna ca ti-ai abandonat copilul. Si imi pare rau ca ti-am adus amintiri neplacute.


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 10:14 am        Subiectul mesajului:  
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Mie Ian 23, 2008 11:03 pm
Mesaje: 3512
Localitate: St. Mard, France
ca un dar il simt si eu adeseori...venit de cine stie unde, cu chipul lui de inger...de accea spuneam ca l-am acceptat cu bratele deschise


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 10:21 am        Subiectul mesajului:  
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Vin Ian 25, 2008 9:20 am
Mesaje: 97
Loredana scrie:
Ma intreb intr-una: de ce aleg femeile mame sa-si ignore acest instinct si sa asculte niste voci care n-au nici o treaba cu copiii lor? De unde vine neincrederea asta in propriile ganduri? Ce le face sa fie mai receptive mesajelor straine decat celor proprii si ale copiiilor lor? Foarte ciudat pt. mine, recunosc.


din pacate pt femeie, un copil in ziua de astazi nu mai inseamna ce insemna pe vremea stra-strabunicii. deja pt prea multe femei un copil inseamna o deviere de la cursul normal al vietii lor de pina atunci. astazi, un copil parca e mult mai greu integrat in familie decit se intimpla inainte, iar instinctul matern imi pare mult atrofiat.

ducem cu noi un bagaj urias de conditionari sociale, un trecut care nu de putine ori isi cere tributul, plus multele voci mai mult sau mai putin de specialitate, care iti spun cum si ce sa faci. de cele mai multe ori vocile ursitoarelor bune se rezuma la vocea copilului. ori sa reusesti sa-l auzi dintre zidurile in care te-ai inchis (din nestiinta, din inertie, din ignoranta) poate fi un lucru dificil. pentru mine a fost.

lucrul bun este ca un copil este perseverent prin definitie.


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 1:07 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Dum Ian 20, 2008 3:28 pm
Mesaje: 124
Localitate: Bucuresti
Am in familie una bucata specialista in tot ce tine de cresterea si educatia copilului. Specialista in alaptat, desi n-am alaptat vreodata, evident :)
Sa n-o mai lungesc, acum cateva saptamani ma intreba(intrebare care mi-o tot adresa si cand il alaptam pe Rares):

nu te simti ca o vaca cand alaptezi?? ca eu asa ma simteam!

Eu nu pot decat sa :lach: , dar alte mame in locul meu cum s-ar simti?!
Normal ca unele mame se lasa usor influentate de cei din jur, iar daca familia face presiuni, unele chiar cedeaza. Ma gandesc ca fiecare stie ce si cum e la el in casa, poate sunt mame care ar vrea altfel si altceva pentru copil, dar n-au sprijinul sotului, al celor din casa. Nu spun de vecina de la 3, amica din pac, ci de familie!
E ushor sa judeci, dar greu sa incerci sa intelegi!!

Sa nu uitam ca-s prospete mamici abuzate fizic (verbal nu mai zic), sa nu uitam ca-s mamici singure , sa nu uitam ca in Ro se traieste greu si sunt mamici nevoite sa mearga la munca ca sa traiasca la limita decentei, sa nu uitam ca-s mamici care trebuie sa duca casa, ca sunt tati care nu-s in stare sa cumpere o paine, sa nu uitam ca exista familii bogate, dar in care mamei i se dau bani fix cat sa cumpere o paine si o punga de ulei.
Si nu, nu-s raritati, nu-s exceptii. Din pacate citesc zilnic de astfel de cazuri pe DC. Si sunt convinsa ca in realitate sunt multe astefel de cazuri. Ce instinct sa-si mai urmeze aceste mamici??

In timp am invatat sa nu mai judec dur pe nimeni, ca nu alapteaza, ca s-a intors la lucru, etc. Daca pot intinde o mana de ajutor, cu mare placere, daca nu un pic de toleranta nu strica, zic eu!
Sa incercam sa deschidem ochii celor ce nu vad lumina din cauza copacilor, ci nu sa le dam in cap.

:trifoi:

_________________
mami de Rares Andrei(10.03.2005) si Stefania Maria(10.10.2007)


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 1:18 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat
colaboratoare
Avatar utilizator

Membru din: Mie Ian 23, 2008 5:30 pm
Mesaje: 1719
Site web: http://www.christa-und-oliver.de
andrruzza, stii care-i faza? Ca alaptatul ar fi mult mai ieftin decat formula si/sau diversificarea prea timpurie! Si poti alapta si daca lucrezi, asta in caz ca vrei.

_________________
Mona, *13.07.2006


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 1:23 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Dum Ian 20, 2008 3:28 pm
Mesaje: 124
Localitate: Bucuresti
Christa, faza e ca io stiu!!
Eu nu de mine spuneam.

_________________
mami de Rares Andrei(10.03.2005) si Stefania Maria(10.10.2007)


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 1:35 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat
colaboratoare
Avatar utilizator

Membru din: Mie Ian 23, 2008 5:30 pm
Mesaje: 1719
Site web: http://www.christa-und-oliver.de
Ce am vrut sa spun a fost faptul ca scuza pe care le-o cauti (si pe care multi si-o cauta/gasesc) cu lipsa de bani nici macar nu e valabila. ;)

_________________
Mona, *13.07.2006


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Mar 12, 2008 1:38 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Mar Mar 04, 2008 7:59 am
Mesaje: 1621
Site web: http://babystuff.ro
Localitate: Over the Rainbow
Christa, eu le cred pe acele mame, cum e si Teodora care au fost nevoite sa se duca la serviciu pentru ca altfel nu ar fi ajuns banii adica din necesitate. Sunt convinsa ca e adevarat.


Sus
   
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou  Răspunde la subiect  [ 29 mesaje ] 

Ora este UTC+02:00 UTC+2


Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 0 vizitatori


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România