micky, Elouan tot la sin adormea, apoi cu biberonul in gura
bebe, sieste ziua nu facea, au inceput abia cind a inceput sa se deplaseze si oboseala de peste zi era mult prea mare ca sa mai reziste
iar somnul de noapte....in primele luni, abia pe la 23-24h, caci, la fel, mi-a luat timp sa invat sa reperez semnele de oboseala; apoi, incet, pe la 21h, iar de pe la 6-7 luni, seara la 19h30-20h pica frint de oboseala, in ciuda somnului de peste zi
oarecum, si-a facut singur program....la care noi ne adaptam
acum, sint zile in care mai face doua sieste ziua (ca azi de exemplu, una dimineata pe la 10h si alta dupa-amiaza pe la 14h), alte zile in care face doar una
si seara tot asa adoarme
doar ca la noi cum nu mai e sinul, avem un oarecare ritual, stie bine ca e seara, baia, pijamaua, biberonul, pupici lui V si tot tacimul, ne mai jucam putin, dar in calm, in camera lui, cu lumina difuza, sau o poveste (depinde de cheful lui si....al nostru)
cit despre semne....intr-o vreme isi freca ochisorii si casca, atunci era aproape evident
sau isi ia o perna de pe canapea si se tiriie cu ea pe jos, se aseaza ca pentru culcat
alteori, e atit de agitat, un soi de energie care il submerge, pe care nu stie sa o stapineasca, incit alearga fara incetare, face o gramada de prostii, isi pierde echilibrul si cade des (desi in mod normal nu are probleme de acest gen)
in schimb, in ceea ce priveste ciclurile de somn, la noi e tare adevarat...daca am ratat momentul potrivit fie si cu citeva minute, adio somn, bonjour plinsete si suparari
duminica de exemplu l-a perturbat ceva, nu stiu ce o fi fost, nu a reusit sa adoarma repede ca de obicei dupa-amiaza, asadar nu a mai reusit sa doarma deloc si nici noi sa il alinam
seara insa, e alta poveste...mister pentru mine (ai sa intelegi de ce): daca depasim ora de culcare, ii e greu sa adoarma; dar ramine cu ochii inchisi, cu capul pe umarul meu, si se agita, si isi cauta locul, si ma gidila si cite si mai cite....;dupa ceva vreme, uneori, il pun in patutul lui si ies....il aud miscindu-se, jucindu-se cu ursuletii, uneori gingurind, niciodata plingind, si adoarme asa incet incet, linistit, fara nici o problema
de ce zic ca e un mister? pentru ca niciodata nu l-am obisnuit sa faca asta, nu l-am lasat sa plinga in pat, mai mereu adoarme in bratele mele, doar de cind e mai mare am mai inceput sa il las in pat singur in felul acesta....si inca, e foarte rar totusi