attachmentparenting.ro/forum

Forumul romanesc de attachment parenting

Site Logo

Acum este Joi Ian 23, 2020 10:34 am

Ora este UTC+02:00 UTC+2




Scrie un subiect nou  Răspunde la subiect  [ 95 mesaje ] 
Autor Mesaj
 MesajScris: Joi Feb 23, 2012 6:27 pm        Subiectul mesajului: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Ian 19, 2008 4:54 am
Mesaje: 2080
Localitate: new york, o vreme
ma gandeam ca parca m-as simti mai bine in intreprinderea asta de a credita copilul ca e capabil sa invete singur daca as citi despre cum invata si alti copii singuri diverse chestii.
recunosc ca uneori nu e asa de usor cand nu ai vazut pe altii inaintea ta...in fata ta...
seamana un pic cu credinta (in divinitati). simti (probabil) ca este acolo, dar nu ai vazut. si-i greu sa crezi.
simt ca copilul are tot ce ii trebuie sa invete singur, am si vazut cateva minuni intamplandu-se sub ochii mei, dar m-ar ajuta daca as fi expusa la mai multe minuni, macar povestite.

uite, eu am povestit despre scrisul de mana aici.

ceva alte contributii? :).

_________________
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Joi Feb 23, 2012 7:56 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoru'-cu-toporu'
Avatar utilizator

Membru din: Mie Ian 23, 2008 7:45 pm
Mesaje: 1850
Site web: http://jurnal-pe-pinza.blogspot.com/
Localitate: Toronto
adana scrie:
(...)
seamana un pic cu credinta (in divinitati). simti (probabil) ca este acolo, dar nu ai vazut. si-i greu sa crezi.
(...)
ceva alte contributii? :).


Okay, una scurtă... Și pentru că tot ai pomenit de cele sfinte o leg de astea. Stăteam în careva din zilele trecute de vorbă cu fii-mea despre diversele credințe religioase, cum au apărut ele în antichitate și ce rol au servit, și cum au evoluat de la politesim la monoteism. La un moment dat, vorbind de cele monoteiste îi ziceam cum unul din atributele cu care oamenii-l creditează pe Dumnezeul unic este acela că a creat tot ceea ce există (oameni, alte animale, flori, copaci, Pământ, alte planete, stele,... tot Universul). La care fii-mea a procesat f'o secundă și-a-ntrebat: „Da' atunci cine l-a făcut pe Dumnezeu?”. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc puțin gândindu-mă cum întrebarea asta îi eludează pe mulți, dar e atât de evidentă unui copil de șapte ani.

So... a-nvățat singură ceva în toată povestea asta? Kind of, sort of, maybe :-)... dat fiind că singură și-a pus o-ntrebare ce, îmi pare mie, trădează apelul la logică, la căutarea unui înțeles, a unui sens între premizele ce i se pun în față. Poate alții o-ncadrează la altceva, da' eu unul o trec și la self-education. :-)


ps/ I-am răspuns la-ntrebare spunându-i că monoteiștii fac apel la o excepție (Dumnezeu ar fi singurul „ceva” care există, și a existat dintotdeauna, fără a fi fost creat în prealabil) pentru a ieși din imposibilitatea „Dumnezeu le-a făcut pe toate, Dumnezeu există, deci Dumnezeu s-a făcut pe sine însuși”.

_________________
Imagine Imagine&Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Joi Feb 23, 2012 11:09 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Mar 27, 2010 7:41 pm
Mesaje: 2495
Localitate: pe frontul de vest:)
copii liberi...si frumosi! :x

eu am o alta dilema (nu foarte mare, e drept )....fiica-mea e cam (foarte) atrasa de litere. inteleg de unde impactul, toata ziua vede carti si scris, deci nu-i nimic anormal :D doar ca ma gandeam asa...daca la 2 ani cam stie tot alfabetul (pt ca a inceput de cateva luni sa ne intrebe insistent "ce-i asta?"/"asta ce-i?" la fiecare litera pe care o vedea, indiferent unde, la calculator, vreo carte, pe buletin :)) prin cartile ei) ce urmeaza apoi?! nu-i prea devreme? n-o sa se plictiseasca la gradi si la scoala? pt ca alternativa nu exista, va merge, oricat de mult fantazez eu citind despre homeschooling sau unschooling...

bineinteles ca a trebuit sa-i iau un soi de alfabet, din cauciuc (sau nu stiu exact ce material o fi, ieftin, oriucm) colorat, cu litere in el, taiate asa incat sa le poti pune la loc si sa le scoti cu usurinta..si de aici replica preferata "hai sa ne jucam cu literele!"...acum sa nu fiu inteleasa gresit, io chiar mi-s mandra de progenitura mea, nu mi se pare prea desteapta, mi se pare ca asa e normal sa fie :ranjet1: cand deschide cartea si "citeste" reproducand propozitii intregi din ce scrie acolo (si nu incurca niciodata paginile!!!) sau inventeaza ea si spune foarte natural ca citeste, nu mai zic cat o invidiez pt memorie si imaginatie O:-)

asadar...pe la altii, "prin curte" cand au aparut preocuparile de genul asta? si cum le gestionati?

_________________
Imagine
http://jurnaldespreiubire.blogspot.com/


Sus
   
 
 MesajScris: Joi Feb 23, 2012 11:46 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Mie Oct 12, 2011 3:06 pm
Mesaje: 43
Localitate: Iasi
mira scrie:
asadar...pe la altii, "prin curte" cand au aparut preocuparile de genul asta? si cum le gestionati?


Şi pe Alexandra a pălit-o pasiunea pentru litere de ceva vreme. Deocamdată preferatele ei sunt M (de la mama - zice un fel de meme*), T (de la tata - strigă tatiiiiiiiii cu accent pe i, cat o ţin plămânii), A (de la Alex - la asta se bate cu pumnul în piept când o vede), P (de la pisică - miaună), J (de la jucării), Î (de la îngheţată), I (de la iepuraş) şi H (de la hipopotam - la asta râde pana nu mai poate de câte ori îi spun "H de la hipopotam"). Au în ceput să-i placă şi vreo două cifre.
*a durat o vreme pană să mă prind că nu mă strigă, ci îmi arată literele.

Dacă ea de asta e interesată acum, asta facem, pentru că oricum copiii învaţă ce le place, nu ce vrem noi.

_________________
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Joi Feb 23, 2012 11:56 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat

Membru din: Mar Sep 21, 2010 6:44 pm
Mesaje: 605
Localitate: Tampere - Finlanda
mira, despre copilul propriu nu iti pot spune nimic, ca inca este la "mama", striga toata ziua, si practic asta e singurul cuvant care il stie in limba romana :D, restul...bebeluceasca :)
pot vb de mine, cand eram mica. ai mei nu m-au invatat nimic, nici macar cifrele, nimic nimic, inainte de scoala (tot in ideea sa nu ma plictisesc la scoala). gradi chiar a fost o joaca de la inceput la sfarsit.
cand am inceput scoala, si a inceput sa se predea limba, am avut o ciuda enorma ca eu nu stiam literele (cativa colegi le cunosteau deja) si acasa ma straduiam sa le invat singura... poate ca are de-a face si cu spiritul meu competitiv, nu stiu, dar cert e ca eu vroiam sa le fi stiut.
altceva (desi nu mai e vb de copii de clasa 1, ci de unii mai mari :P ), cand am ajuns in Fi, m-am pus sa invat limba sngura, acasa. si tot invatam eu asa, zi de zi, dar mult nu reuseam eu se folosesc; apoi am participat la un curs de finlandeza, si fix dupa prima zi, s-a facut lumina, practic am asimikat toate cunostintele dobandite pe cont propriu; a fost ca si cum as fi dormit bine bine, si apoi m-am trezit cu mintea clara.
cat despre subiectul topicului, pot spune ca si edi a invatat ceva singur....sa bata din palme :D . eu, de fel, nu bat din palme, cand e sa faca ceva scump, ii spun bravo si il iau in brate si il pup (cateodata mai si topaim ), iar de la altii...a vazut destul de rar. stiu ca alti copii bat din palme mai devreme, dar edi a batut prima data acum 2 zile, deci la un an si un pic; a fost asa ciudat sa il vad, si ma intreb de unde a prins miscarea :)

_________________
Imagine
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Joi Feb 23, 2012 11:58 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoru'-cu-toporu'
Avatar utilizator

Membru din: Mie Ian 23, 2008 7:45 pm
Mesaje: 1850
Site web: http://jurnal-pe-pinza.blogspot.com/
Localitate: Toronto
mira scrie:
(...) ce urmeaza apoi?!


Cine poa' să știe? Fiecare copil cu propria cărare; tu doar stai pe margine și-observă.


mira scrie:
nu-i prea devreme?


Nu. În materie de (auto)educat nu există prea devreme; și aproape nu există nici prea târziu.


mira scrie:
n-o sa se plictiseasca la gradi si la scoala?


O să se plictisească oricum. Așa că tehnica cu hai să nu-i dăm apă la moară că o să se plictisească mai târziu eu cred că-i tare păguboasă, pentru că ratează momentele în care copilul ar fi învățat ceva fără nici un efort, fără spectrul vreunei recompense sau pedepse, mânat doar de propria-i curiozitate. Iar dacă există ceva căruia i s-ar putea spune „quality learning” apoi atunci sigur stilului acesta (liber, ne-dirijat, ne-îngrădit) de-nvățat ar trebui să-i spună așa.

Sfatul meu: lasă-te purtată de interesul ei și facilitează-i accesul la cât mai multe resurse care ar putea-o ajuta-n vreun fel. Nu-ncerca s-o dirijezi și să-i manipulezi interesul pentru că niciodată nu o să știi mai bine decât ea ce, de fapt, o interesează cu adevărat. :-)

_________________
Imagine Imagine&Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 12:05 am        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Vin Ian 18, 2008 11:25 am
Mesaje: 8182
Localitate: Montreal, Canada
mira, si daca se plictiseste fata o invatam sa nu se plictiseasca, o diagnosticam cu diverse

vai..., ei, scutura-te

daca chiar poate sa citeasca peste un an wow, super, da-i de citit ce-i place
oricum n-o sa multumesca veci sistemul, fiecare scoala e cu cerintele (aberatiile) sale si sa le multumesti pe toate intrenezi fata

_________________
Imagine

Imagine

Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 1:54 am        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat

Membru din: Mie Feb 15, 2012 10:44 pm
Mesaje: 8
david a inceput sa invete literele pe la aproape doi ani. a invatat alfabetul in scurt timp, le mai si punea pe hartie pe unele din ele intr-un fel ingredibil de stangaci si frumos. le repetam foarte des fiindca era foarte amuzant pentru noi, l-as fi ascultat cum spune botosani o zi inteaga (bo'ofani cu accent pe primul o si i) plus ca puteam sa spunem ca odrasla noastra stie atatea la numai doi ani. si cum au venit asa s-au dus. pe la 3 ani a avut un ev mediu in care a uitat aproape tot alfabetul, aproape toate judetele romaniei pe care le invatase impreuna cu multe resedinte, cele peste 20-30 de tari si unde stau ele pe glob (nu pe harta). le-a invatat pentru ca aveam un puzzle cu alfabetul, o harta a romaniei format a4 si un glob care i se parea simpatic. si le-a uitat pentru ca nu l-au mai interesat. pe la aproape 4 ani a reinceput sa invete literele (mai mult de gura mea ca mi se parea ciudat ca le-a uitat) si le stie, le si scrie pe multe din ele, a invatat si multe litere mici de tipar intr-o perioada cand era frustrat ca nu poate sa citeasa unele chestii pe care le vedea pe strada sau pe oriunde, si si perioada asta a trecut. acum iar nu-l mai intereseaza. acu poate sa recite reclame tv si o gramada de alte prostii care-l intereseaza pe el si e icredibil de simpatic cand face asta. l-am inregistrat acum ceva timp spunandu-mi vreo 10 minute din cars2, perfect, pana la zgomotele facute de masinile de-acolo. ma gandeam intr-o perioada daca exista vreo diferenta intre catelus cu paru cret sau mai stiu eu ce ii invata la gradinita si cars 2 si nu am reusit sa gasesc niciuna.
ma mai apuca pe mine sa-i citesc din niste carti despre astronomie sau alte prostii dar e atent atat cat i se par amuzante sau extraordinare (gaurile negre sunt wow, acolo am reusit sa-l tin cateva minute). la cosmos narat de carl sagan a rezistat eroic aproape jumatate de ora. plus ca l-a si infricosat ceva pe acolo. si cateodata ma prind mai greu ca nu-l intereseaza si-i dau inainte.
momentan, filosofia noastra e un fel de let it be (si mi-a fost foarte greu sa ma impac cu asta dar m-a ajutat diana).
asta voiam sa spun, de fapt, let it be!


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 2:10 am        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Vin Ian 18, 2008 11:25 am
Mesaje: 8182
Localitate: Montreal, Canada
papetz scrie:

momentan, filosofia noastra e un fel de let it be (si mi-a fost foarte greu sa ma impac cu asta dar m-a ajutat diana).
asta voiam sa spun, de fapt, let it be!


merci mult pentru relatare!
asa si Felix al meu!
la 2 ani cunostea toate literele, dupa o perioada nu l-au interesat, pe la 4 a avut iarasi o explozie, citea cuvinte scurte in italiana
cert e ca a juns la 7 si si e foarte putin interesat de lectura
doar sa-i citim noi...

_________________
Imagine

Imagine

Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 2:12 am        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Ian 19, 2008 4:54 am
Mesaje: 2080
Localitate: new york, o vreme
asta cred ca imi amintesc si eu, ca in jur de 2 ani copiii sunt foarte interesati de litere. am auzit multe mamici povestind. eu nu mai stiu sa spun exact ce si cum. imi amintesc insa ca delia stia literele inainte sa le poata pronunta corect. t si s se numeau t amandoua, dar daca eu ziceam dupa ea t cand ea intentiona s, era evident deranjata :D.
ce mai stiu este ca pe undeva inainte de gradi, asta fiind pe la 3 jumate, a descoperit cum sa-si scrie numele.
literele le stia, avea ceva litere cu care se jucat in cada si le lipea pe faianta. lumea ma tot punea sa spun pe litere, in engleza, numele deliei, cand o duceam la ceva activitati asa ca era o poezie pe care o auzea mereu. intr-o zi, cand ne jucam cu ceva telefon de-al ei de jucarie, care inregistra mesaje scurte, i-am spus: hai sa-ti spun "how to spel your name" in romana. si i-am spus: d e l i a. si am pus sa se auda de cateva ori, apoi ne-am apucat de altele. si la un moment dat, mergand in camera unde dormea ea, am gasit scris delia, dar ca in oglinda, cu literele de baie. cumva asociase felul in care se asociaza auditiv literele ca sa formeze numele ei cu asocierea spatiala a literelor, probabil si pentru ca mai vazuse litere grupate. si e interesant ca toate literele erau puse invers. daca ai fi pus o oglinda, iti iesea numele ei scris perfect. ce nu descoperise a fost directia :).
apoi si la ea a disparut interesul, candva, nu stiu cand.
dar cred ca daca la multe alte chestii, cand vedeam un interes ii furnizam obiecte sa isi satisfaca interesul (ca de exemplu - cand a fost foarte interesata de apa i-am dat tot felul de site si palnii si cilindrii si i-am pus un scaunel sub chiuveta, i-am aratat cum sa deschida apa), la asta, pentru ca imi parea mie prea mica, nu i-am alimentat in nici un fel interesul. desi din ce experiente stiu interesul asta foarte timpuriu s-a cam stins dupa o vreme, pentru o vreme, nu cred ca e musai sa fie asa. eu i-as furniza expunere. cantecele cu alfabetul, poate i-as urmari cu degetul cuvintele din carticele mici pentru copii, ca vaca, pisica, genul ala: cu putin text pe pagina si usor de asociat cu cuvintele. probabil as pune etichete pe pat cu pat, pe apa cu apa, pe cana cu cana si alte cuvinte scurte, si i-as spune: c a n a - cana. dar nu asa, sacaitor, cand as vedea ca e vreun interes. nu stiu... as fi oricum foarte atenta la copil si nu mi-as propune sa insit. ar expune si as raspunde doar la ce este un interes pentru copil.
si m-as opri cum nu mai e atent.
mi-ar fi placut sa fi avut o tabla in casa de la inceput, foarte la indemana, sau placute albe prin toata casa, cand as povesti ceva as mai face cate o schema, as mai scrie un cuvant...
dar tot timpul cu griija sa nu apas eu pe nici o pedala. ci doar sa pot sa ofer ce mi se cere.

_________________
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 2:55 am        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Ian 19, 2008 4:54 am
Mesaje: 2080
Localitate: new york, o vreme
mira scrie:
copii liberi...si frumosi! :x ce urmeaza apoi?! nu-i prea devreme? n-o sa se plictiseasca la gradi si la scoala? pt ca alternativa nu exista, va merge, oricat de mult fantazez eu citind despre homeschooling sau unschooling...


uite, asta vad ca ajungem sa facem cu totii...si eu, oricat nu am vrut sa cred ca voi face.
in loc sa face ceva scoala pentru copiii nostri, pentru ca ei sa invete lucruri, cum cica ar trebui, noi ne chinuim sa fie copiii nostri buni de scoala. nu scoala de ei.
si uite asa m-am trezit intr-o zi ca lucrez cu fata mea acasa nu de drag, ci ca sa vada ca poate sa faca ceva ce se blocase si-i parea ca toti pot doar ea nu. si ea nu putea pentru ca nu vroia. o stiu. daca o pui sa faca si nu are tragere de inima, nu face, e in alt loc. asa ca eu am ajuns sa iau si acasa ce se intampla la scoala, adica sa o expun la acelasi stres, doar ca sa o fac sa vada ca nu e incompetenta. pentru ca de data asta vroia, desi durea. nu din interes, ci ca sa se simta iar bine cu ea :(.
e absurd. dar nu am stiut ce altceva mai bun sa fac. in fine, am vorbit si cu profesoara. imi dau seama ca ar trebui sa o iau de acolo daca vreau mai mult, dar nu o iau, ci incerc sa o ajut cat pot eu de bine in circumstantele date, pentru inca 3 luni, luni in care incerc sa invat eu cat mai bine pentru scoala mea, a ei.... apoi vom vedea. e, oricum, din ce in ce mai bine. si imi place sa vad ca puncteaza ce anume nu-i in regula: in scoala asta vor sa faci perfect de la inceput. nu trebuie sa fie totul perfect. cumva o vad ca e tot mai bine. sigur, s-ar fi putut cu mult mai bine...

_________________
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 8:20 am        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat

Membru din: Mie Ian 23, 2008 12:02 pm
Mesaje: 2021
Mira, nu se va plictisi, fii sigura. Vor exista o multime de alte lucruri interesante de facut la scoala. Prima perioada a scolii a fost foarte plictisitoare pentru Matei, pentru ca, dupa cum stii, in Romania scrisul incepe cu liniute, bastonase, carligute, iar la matematica se incepe cu scrierea cifrelor. Cate una pe zi, ce monoton!... Dar asta dureaza putin. Pe Matei l-a ajutat foarte mult sa nu se plictiseasca faptul ca nu stia sa scrie de mana, iar la mate fac multa asa-zisa matematica distractiva, probleme de logica. In rest, cunoasterea mediului oricum e interesanta, muzica la fel, sportul nu mai zic. Daca va avea si un invatator creativ si tonic, va fi foarte interesant.

_________________
Imagine
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 2:26 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Ian 19, 2008 4:54 am
Mesaje: 2080
Localitate: new york, o vreme
somnorici, ma bucur mult sa aud ca ii este bine lui matei la scoala :).

_________________
Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 2:36 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Mar 27, 2010 7:41 pm
Mesaje: 2495
Localitate: pe frontul de vest:)
chiar imi pare bine ca am avut ocayia sa povestim despre aspectul asta, multumesc pt raspunsuri :)

intre timp, cat scriu eu, iulia imi deseneaza un melc pe perete, de toata frumusetea :D deci nu se plictiseste :)) dar chiar aduce a melc desenul, a rotit incontinuu creionul pe perete, au iesit o gramada de cercuri suprapuse, care impreuna alcatuiesc, evident, un melc ;)

citindu-ma pe mine si raspunsurile voastre imi dau seama ce aiurea e sa ma ingrijorez ca-i place ceva acum, gandindu-ma ca prea se va plictisi mai tarziu...in loc sa .."enjoy the moment" :P oricum, daca se va aplictisi, are acordul meu sa viseze la cai verzi pe pereti in trimpul orelor :D de multe ori mai bine asa, decat scoala propriu-zisa...

_________________
Imagine
http://jurnaldespreiubire.blogspot.com/


Sus
   
 
 MesajScris: Vin Feb 24, 2012 5:19 pm        Subiectul mesajului: Re: despre cum copilul meu invata singur lucruri 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Dum Mar 02, 2008 11:56 am
Mesaje: 1073
Yahoo Messenger: emaria_sorescu@yahoo.com
Localitate: Romania
Exact! Enjoy the moment!
TEodora a invata literele de pe marginea unei farfurii, tot ca Iulia ta: ce e ata? Pe la 2 ani si 2 luni le sti p[e toate, dar de citit abia pe la 4 ani si jumatate a inceput sa le lege, singura pe firmele si afisele de pe strada. Pur si simplu.

Gradinita nu i-a placut dar a avut parinti intelegatori si bunici cu care sa stea acasa asa ca a facut-o la fara frecventa. (Ce atata animaele salbatice? De o saptamana discutam doar despre animale salbatice!- Deh!Programa imbecila! "Turmizare", uniformizare.)Scoala i-a placut in clasele I -IV. Dupa ... Nici acum nu ii place. Citeste enorm si se bucura de ce invata singura. Are cativa profesori care ii plac, in rest... abia asteapta sa scape.

_________________
Imagine
Imagine
Imagine
Imagine


Sus
   
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou  Răspunde la subiect  [ 95 mesaje ] 

Ora este UTC+02:00 UTC+2


Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România