Autor: T. Berry Brazelton M.D. (Departamentul de pediatrie, Scoala de Medicina Harvard, Spitalul General din Massachusetts si Centrul Medical pentru Copii)
În cadrul acestui studiu au fost luate în considerare rezultatele antrenamentului la toaletă a 1 170 de copii, date colectate pe parcursul a peste 10 ani de practică pediatrică. Metoda prezentată subliniază interesul şi complianţa copilului în dobândirea unui control autonom. Acesta s-a instituit la aproximativ 2 ani si a depins de pregătirea fiziologică şi psihologică a fiecărui copil.
Succesul iniţial a fost obţinut simultan, atât pentru mersul la oliţă cât şi pentru controlul urinării, în 79.5% dintre cazuri, în 12.3% doar pentru folosirea oliţei si în 8.2% din cazuri exclusiv pentru controlul urinării. Această primă realizare a fost atinsă la o medie de vârstă de 27.7 luni. Antrenamentul la toaletă de pe timpul zilei s-a încheiat între vârstele de 2 si 2 ani jumătate în 80.7% dintre cazurile urmărite în grup. Vârsta medie pentru antrenamentul din timpul zilei a fost de 28.5 luni.; nu s-au remarcat diferenţe considerabile între băieţei si fetiţe; primii născuţi au fost cu 1.2 luni mai înceţi decât fraţii lor. Antrenamentul din timpul nopţii s-a finalizat în jurul vârstei de 3 ani în 80.3% dintre cazuri. Vârsta medie pentru încheierea antrenametului a fost de 33.3 luni. Băieţilor le-a trebuit cu 2.46 luni mai mult pentru încheierea antrenamentului. Primii născuţi au avut o întârziere de 1.7 luni în încheierea antrenamentului în comparaţie cu ceilalti fraţi ai lor.
Dintre copiii care au avut dificultăţi cronice în acest domeniu, 76 (6.5%) erau încă neantrenaţi la vârsta de 4 ani si 16 (1.4%) încă nu reuşiseră să încheie antrenamentul până la vârsta de 5 ani. Valoarea unui asemenea program, orientat către copil, constă în capacitatea lui de a preveni apariţia simptomelor reziduale pentru cei care îl pun practică.
Textul in limba originală