duc copilul mare la gradinita - ghiozdanelul la cuier, dezbrac geaca, caciula, incaltamintea, incalt papuceii, ma uit ce e de mancare, fac cruciulite la lista de mancare, salut o mamica, apuc maxi cosi de o toarta (maria doarme linistita in el), iau copilul mare de mana, il trag dupa mine pe hol si deschid usa de iesire. dupa care aud cumva din departare o voce firava "Mami, ma iei inapoi? In papuci?"
la real vreau sa platesc cu cardul. vanzatoarea imi zice "18 55" (adica 18 euro si 55 de centi). si imi impinge aparatul ala, pe care eu vreau sa tastez 18 55 intrebandu-ma in gandul meu de unde stie asta pinul meu
Norocul a fost ca instant mi-a venit in minte care e pinul meu fix cand am privit mai insistent tastatura aia mica.
in rest, fierb orez fara apa, servesc la masa o ulcica plina de apa fiarta bine (fara oua
), ma batai si ma legan fara copil in brate si incerc cu insistenta sa linistesc cosul de cumparaturi (copilul il am prins pe spate sau la tati
). noaptea ma panichez ca nu gasesc copila prin pat in partea stanga unde doarme de obicei, fiindca suge mai mult din stanga - in timp ce ea doarme ingereste pe pieptul meu dar mai spre dreapta.
inca nu am uitat nici un copil prin vreo parcare si nu am iesit la postas cu tzatza pe afara.
dar am incredere in voi, mamici alaptatoare, ca se poate si mai bine. sa povestim, zic, rateuri si patanii din cauza de oboseala si nesomn. nici pe gravide sau mamicile nealaptatoare nu le subestimez si nici pe tatici. unii au asa un potential ridicat din nastere, chiar si inainte sa aiba copii .... o dau in bara mai mult sau mai putin amuzant.
deci va invit, ca sa nu ma simt singura dusa departe cu pluta pe aici ...