Andreina scrie:
mira scrie:
Uploaded with
ImageShack.usdaca se poate schimba poza...
fetelor, ma intreb daca in locul aranjamentului avut pana acum cu fotografiile nu ar fi mai bine sa facem un album pe photobucket la care sa avem acces toate, incarcam acolo poze cu copiii nostri si vizualizam de acolo, ce ziceti?
eu is cat se poate de ok cu asta. pot sa trimit poza in format mai mare atunci.
decci, odiseea de matusa continua
de bine
iar am vorbit cu frate-meu la telefon...imi spunea cat sunt de speriate toate asistentele de el
ca cica dupa ce a plecat au intrebat-o pe oana unde lucreaza....in armata.....daa? si de unde stie el atata despre alaptare?
(le-a intrebat inclusiv daca stiu care-i media copiilor alaptati in europa fata de romania si au facut ochii cat cepele cat l-au auit turuind ca si cum ar vorbi despre armamentele si deplasarile lui periodice
nu au putut sa-l contrazica cu nimic
asta le-a mai spus ca alta data cand vorbesc cu el sa vorbeasca cu date exacte, nu cu o fi si ca o pati..(ca poate bebelusul e constipat si de-aia a vomitat lp-ul)..deci ori ii alba, ori ii neagra, dar pe el sa nu-l ia de prost
maine cica inainted e externare l-au rugat sa mearga la o intrevedere cu sefa de pe sectie
banuiesc eu ca se tem de consecinte, dar chiar daca stiu sigur ca nu are de gand sa mai faca nimic, doar sa-si ia acasa copilul, bine ar fi ca pe viitor sa se teama mai des de consecinte, daca asa actioneaza!
î
acum e internata in acelasi spital, de azi, vara mea, de aceeasi varsta cu el, care tocmai a nascut azi...si iar era nevrvos ca imediat ce a adormit ea oana a vazut ca i-au dat asistentele lp si bebelusului ei.. si cica, razboinicul meu de fgrate "ma duc acum sa vorbesc si pt nicoleta, sa nu cumva sa s emai atinga de bebelus cu sticla de lp (vara-mea e si ea o convinsa a alaptarii).
si nu mai spun ca dragul meu fratior e atata de fericit ca totul merge bine, ca exact cum i-am spus eu s-au intamplat lucrurile, ca nu mai are nimic Adelin de cand suge exclusiv, caca, pisa si doarme hapt fericit...si una de corason....nu-i ajunge toata viata sa-mi multumeasca pt cat i-am ajutat
ba mai mare e multumirea mea ca am reusit sa-i sustin si cu atat mai mare meritul lor ca m-au crezut pe mine, in locul asistentelor..."cum sa nu te credem, cand faceam ce ne spuneai tu, pruncul era bine merci, cum incepeau ele cu ideile lor iar mi-l scoteau bolnav".
in fine, am inima mare cat o pita pe vatra..de data asta de fericire