Mi-e rau, mi-e rau, mi-e rau. Mai ales dimineata si seara.
Niciodata nu stiu ce anume imi prieste sa mananc. Cand mi se face foame, trebuie sa vizualizez varii mancaruri si sa vad ideea carui aliment nu-mi provoaca greata. niciodata nu e acelasi aliment de doua ori la rand. De multe ori nu-mi surade nimic de mancare si mananc doar ca sa elimin senzatia de foame. Nu am ajuns sa vomit, dar am o greata aproape continua.
Mi s-au schimbat gusturile. Ouale nu mai au acelasi gust, painea nu o mai tolerez, fructele parca n-au nici o noima, legumele la fel. Branza, carnea si rosiile ce-mi mai bucura papilele. Si niste batoane de cereale cu fructe, luate de la Penny.
In sarcina cu David mancam de rupeam de toate (e drept, si atunci erau prioritare branza si rosiile), nu mi-a fost rau aproape deloc, fructe mancam cu kilogramele.
Sunt vesnic obosita. Tot ce imi doresc e sa ma trantesc pe pat si sa lenevesc, sa ma uit la filme pana adorm iar apoi s-o iau de la capat (am reinceput sa ma uit la Friends, pentru ca ma binedispune - si in sarcina cu David l-am revazut).
Ca si la David, am insomnii. Dorm cate 3-4 ore noaptea, apoi ma trezesc si nu mai pot adormi inca 2-3 ore. Dupa aceea mai prind 1-2 ore de somn (plus, uneori, in timpul zilei, mai prind cate un somn scurt). problema e ca nu mereu chestia asta se potriveste cu programul meu de lucru sau cu alte activitati si drumuri pe care trebuie sa le fac.
Azi m-a durut capul foarte tare. M-am dres cu o limonada si cu o pastila cu ghimbir, contra gretii. Nu aveam in casa nimic pentru dureri de cap care sa poata fi luat in primul trimestru. De maine, ma aprovizionez.
Si ma dor sanii (acum mai putin decat in primele saptamani). Cu David n-am avut problema asta, dar acum le inteleg pe gravidele care alaptau si le venea sa intarce pruncii mai marisori. Intr-adevar, poate fi o maaaare problema.
Si-s abia la inceput