Copiii nu se uit─â niciodat─â la ceas

Autoare: Antonella Sagone

Tradus de Mihaela Creang─â

„De ce copilul nu respect─â un orar?” – este o întrebare pe care mama aflat─â la primele experien┼úe ┼či-o pune adeseori, presat─â de pediatru, de p─ârin┼úi, de c─âr┼úile ┼či revistele pline de re┼úete pentru toate situa┼úiile.

Societatea noastr─â se a┼čteapt─â ca bebelu┼čul s─â nu mai cear─â sânul la ore imprevizibile, s─â doarm─â toat─â noaptea ┼či s─â î┼či regleze singur programul. Se crede c─â mama poate interveni în a┼ča fel încât s─â condi┼úioneze ┼či s─â obi┼čnuiasc─â copilul ┼či, f─âr─â aceast─â interven┼úie, normalizarea nu poate avea loc. Dar putem fi siguri c─â aceast─â interven┼úie condi┼úionat─â este eficient─â/necesar─â/util─â/benefic─â?

Cel mai adesea, bebelu┼čul continu─â s─â sug─â la intervale neregulate, dar îi este dat s─â sug─â altceva decât sânul matern: o suzet─â, un biberon cu ceai sau cu lapte artificial. Nu copilul a fost condi┼úionat, ci mai degrab─â mama.

Toate regulile pe care o mam─â le aude încontinuu, le cite┼čte în revistele “pentru p─ârin┼úi” (care au ca principal─â surs─â de finan┼úare, dup─â cum se poate imagina, industria pentru copii) sunt reguli care au fost create pentru al─âptatul artificial. Formula care se cump─âr─â în farmacie nu este un substitut echivalent al laptelui matern, ci are multe limite; pentru a dep─â┼či aceste limite, în afar─â de comoditatea relativ─â a organiz─ârii departamentelor de nou-n─âscu┼úi din spitale, s-a instaurat o practic─â, aceea de a distan┼úa supturile ┼či de a da o anumit─â cantitate fix─â de lapte artificial, la ore prestabilite. Formula artificial─â e mai greu digerabil─â ┼či se d─â în cantit─â┼úi probabil mai mari decât ar fi mâncat copilul în mod normal (deoarece curge repede din biberon ┼či este mai u┼čor s─â for┼úezi copilul); iat─â de ce copiii care sunt hr─âni┼úi cu biberonul au tendin┼úa de a bea 180 ml sau chiar mai mult la un supt ┼či s─â ia pauze de 3-4 ore (chiar dac─â nu mereu!). Acesta îns─â nu este modul fiziologic de hr─ânire al speciei umane!

Ar mai fi de amintit c─â, în timp ce biberonul e DOAR un mod de a hr─âni copilul, al─âptatul la sân e un instrument biologic mult mai sofisticat, deoarece transmite copilului hormoni, enzime, neurotransmi┼ú─âtori, anticorpi ┼či celule vii ale sistemului imunitar. Aceste substan┼úe folosesc nu doar la fabricarea de ┼úesuturi în corpul în continu─â cre┼čtere al nou-n─âscutului, dar ┼či la punerea la punct ┼či stimularea în mod corect a sistemelor sale biologice - nervos, endocrin, imunitar - ┼či capacit─â┼úilor sale de regularizare intern─â - pentru zaharuri, colesterol ┼č.a. Aceast─â “punere la punct” precoce va avea în anumite situa┼úii influen┼úe pentru toat─â via┼úa de adult. Suptul are apoi o func┼úie calmant─â pentru nou-n─âscut: repetarea lui de multe, multe ori într-o zi modeleaz─â structurile gurii (palatul, mandibula, arcadele dentare) în mod perfect - dac─â în gura copilului intr─â doar ┼úesutul moale al sânului, sau în mod imperfect - dac─â, din contr─â, bebelu┼čul suge orice alt obiect mai rigid, cum ar fi tetina sau suzeta, anatomice sau mai pu┼úin anatomice.

A┼čadar, atunci când copilul semnaleaz─â c─â vrea s─â sug─â, cererea nu e neap─ârat legat─â de nevoia sa de a se hr─âni; oricum, orice al─âptat, scurt sau lung, asigur─â copilului în acela┼či timp nutrien┼úii ┼či confortul contactului cu mama. Nu este corect─â din punct de vedere biologic încercarea de a distan┼úa supturile sau de a impune pauza de noapte, ori oferirea unui înlocuitor al sânului atunci când bebelu┼čul semnaleaz─â c─â vrea s─â fie al─âptat “în afara orarului”.

Au fost efectuate o multitudine de studii de biologie comparat─â ( între om ┼či speciile cele mai apropiate acestuia pe scara evolutiv─â) ┼či de antropologie (cercetând cum se produce al─âptatul în diferite p─âr┼úi ale lumii). Se poate de asemenea dezbate fiziologia al─âptatului ┼či digestia laptelui ┼či se pot trage concluziile.

Din toate aceste aceste studii reiese c─â:

- Toate speciile de primate antropomorfe al─âpteaz─â la cerere cu o frecven┼ú─â crescut─â (pentru câteva minute de câteva zeci de ori pe zi) ┼či puiul e în contact continuu cu mama; asta se întâmpl─â timp de câ┼úiva ani.

- În cazul speciei umane, al─âptatul devine un comportament folosit ┼či supus unei mari variabilit─â┼úi culturale; oricum, în cea mai mare parte a popula┼úiei lumii, mama pune copilul la sân când acesta dore┼čte ┼či al─âptatul continu─â atât ziua cât ┼či noaptea; în anumite popula┼úii, mai apropiate de originile naturale, unde nou-n─âscutul e purtat de c─âtre mam─â cu fa┼če sau alte obiecte asem─ân─âtoare, al─âptatul e continuu - 2-3 minute de câteva ori într-o or─â; chiar ┼či în lumea occidental─â, femeile care al─âpteaz─â la cerere v─âd c─â, în primele luni de via┼ú─â, copilul vrea la sân de 10-20 ori pe zi, pentru durate care variaz─â de la câteva minute la o jum─âtate de or─â ┼či mai mult.

- Prolactina (hormonul care ajut─â la formarea laptelui în sân) e mai crescut─â noaptea, ceea ce ne indic─â probabil c─â noaptea este momentul ca bebelu┼čul s─â profite din plin; de altfel, cu cât nou-n─âscutul suge mai mult, cu atât nivelul prolactinei se men┼úine la un nivel ridicat în mod constant.

- Laptele se formeaz─â de fiecare dat─â când sânul este golit de suptul copilului ┼či produc┼úia lui încetine┼čte pe m─âsur─â ce sânul se umple din nou, ceea ce ne face s─â ne gândim c─â, în mod optim, al─âptatul trebuie s─â fie atât de des încât s─â nu lase sânul s─â se umple prea mult.

- Nu toate femeile au aceea┼či capacitate de înmagazinare a laptelui în mamele (sunt diferen┼úe ┼či de 300%); deci o femeie care are o capacitate mai mic─â va avea nevoie s─â al─âpteze mai des.

- Con┼úinutul de gr─âsimi în lapte cre┼čte odat─â cu durata suptului; cu cât suptul dureaz─â mai mult, cu atât copilul prime┼čte mai mult din aceste gr─âsimi, care-i dau senza┼úia de sa┼úietate, pe lâng─â faptul c─â-l fac s─â creasc─â mai bine; e gre┼čit deci s─â limitezi durata suptului la un anumit num─âr de minute, uneori copilul poate avea nevoie doar de partea mai apoas─â a laptelui, iar alteori de o cantitate mai mare de gr─âsimi.

- Dat─â fiind variabilitatea compozi┼úiei laptelui pe care copilul îl prime┼čte la fiecare supt, timpii de digestie sunt la fel de variabili, între un maximum de o or─â jum─âtate ┼či un minimum de câteva minute - ┼či asta ne face s─â ne gândim c─â specia noastr─â este predispus─â la al─âptatul foarte frecvent.

Toate informa┼úiile noastre duc la concluzia c─â rasa uman─â este predispus─â la a-┼či hr─âni copiii la sân, cu o frecven┼ú─â mare, de multe ori pe zi, cu durate ┼či cantit─â┼úi variabile, pentru multe luni.

Punerea copilului la sân de fiecare dat─â când acesta d─â semne c─â ar vrea este o idee care poate speria p─ârin┼úii ┼či de aici izvor─â┼čte îngrijorarea c─â bebelu┼čul va avea o alimenta┼úie dezorganizat─â, f─âcându-l incapabil s─â se despart─â de mama lui. Dar este vorba de frici nefondate, cum poate m─ârturisi orice mam─â care a al─âptat la cerere ┼či a diversificat copilul urmându-i timpii ┼či preferin┼úele. Obi┼čnuin┼úa de a mânca se cap─ât─â tocmai mâncând, adic─â în faza în care se introduc alimentele solide ┼či nu în cea precedent─â, când copilul se hr─âne┼čte exclusiv la sân. Al─âptatul are propriul ritm, care e fiziologic ┼či r─âspunde perfect nevoilor schimb─âtoare ale nou-n─âscutului în primele luni. Câ┼úi copii, ┼úinu┼úi la un regim strict în primele luni - 6 supturi la ore fixe, nimic peste noapte, durata de 20 minute maxim - au devenit apoi total haotici în alimenta┼úie câ┼úiva ani mai târziu, cu dulciuri, pr─âjituri, pizza, gum─â de mestecat ┼či câte ┼či mai câte le pune la dispozi┼úie industria alimentar─â?

Al─âptatul la cerere are nevoie, din partea mamei, de o mare disponibilitate ┼či prezen┼ú─â în primele luni, pe lâng─â faptul c─â o pune în situa┼úia dificil─â de a se confrunta zi de zi cu restul societ─â┼úii, care îi spune (mai mult sau mai pu┼úin voalat) c─â ceea ce face nu e “normal”. Poate p─ârea o sarcin─â grea tot ceea ce societatea cere unei femei, dar trebuie s─â ne amintim c─â fiii no┼čtri r─âmân mici pentru o perioad─â foarte scurt─â ┼či c─â avem nevoia ┼či dreptul de a ne l─âsa implica┼úi, cu timpul ┼či modul pe care natura le-a rezervat fiin┼úelor umane.

Textul în original

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


┬ę attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  9 afisari ├«n luna aceasta
  14 afisari ├«n luna trecuta
  6765 afisari din 17.01.2008.