Comunicarea rezultatelor biomonitorizării umane pentru a asigura coerenţa cu recomandările de sănătate publică: analizarea laptelui matern pentru promovarea, protejarea şi susţinerea alăptării

Autor: Maryse Arendt

Institute for Improvements around Birth of Initiativ Liewensufank, 20 rue de Contern, 5955 Itzig, Luxembourg

Tradus de Roxana-Mirela DuduÅŸ

REZUMAT

Acest articol abordează problema modului de a asigura coerenÅ£a în ÅŸtirile transmise publicului larg din domeniul sănătăţii publice ÅŸi a sănătăţii copilului. OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii a declarat că protejarea, promovarea ÅŸi susÅ£inerea alăptării sunt printre cele mai eficiente intervenÅ£ii în îmbunătăţirea sănătăţii copilului. Politica internaÅ£ională cu privire la domeniul sănătăţii publice recomandă alăptarea exclusivă timp de 6 luni, urmată de continuarea alăptării ÅŸi introducerea alimentelor solide sănătoase ÅŸi adecvate, timp de 2 ani ÅŸi mai mult. Biomonitorizarea laptelui matern se utilizează ca un indicator de poluare a mediului, încheindu-se la dispariÅ£ia omenirii. Acest articol prezintă rezultatele biomonitorizării, a concentraÅ£iilor de reziduuri din laptele matern, la o scară mai largă. Aceste rezultate sunt ca o oglindă care reflectă substanÅ£ele chimice acumulate în organismul bărbaÅ£ilor ÅŸi al femeilor de-a lungul vieÅ£ii. Acumulările de substanÅ£e din organismul uman pot influenÅ£a reproducerea celulelor masculine sau feminine; sunt prezente în intestine, afectând direct mediul în care se dezvoltă fătul; de asemenea, sunt prezente ÅŸi în laptele matern. Dovada prezenÅ£ei reziduurilor chimice în laptele matern poate oferi o tactică ÅŸoc, pentru a întări legile cu privire la protejarea mediului înconjurător. Cu toate acestea, mesajele cu privire la detectarea chimicalelor în laptele matern pot fi dramatizate de către mass-media ÅŸi pot cauza un curent împotriva alăptatului, în contradicÅ£ie cu mesajele emise de către OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii. Analiza laptelui matern arată prezenÅ£a unor importante componente nutriÅ£ionale ÅŸi a factorilor de protecÅ£ie activi în construirea sistemului imunitar, în măturarea sistemului gastro-intestinal, în activitatea sistemului imunitar de apărare ÅŸi de furnizare a antiviralelor, în activitatea antiparazitară ÅŸi antibacteriană. Studiile făcute de cei mai importanÅ£i cercetători în domeniul sănătăţii, au concluzionat că alăptarea pe termen lung contrabalansează efectul expunerii prenatale la chimicale care cauzează întârzierea în dezvoltarea mentală ÅŸi psihomotorie. Prin urmare, ar trebui prudenţă când se prezintă rezultatele biomonitorizării laptelui matern. Rezultatele ar trebui să aibă o motivaÅ£ie puternică, pentru a se adopta o legislaÅ£ie privind substanÅ£ele chimice ÅŸi o revizuire a utilizării substanÅ£elor chimice prezente în laptele matern ÅŸi nu ar trebui să fie utilizate pentru a submina încrederea în laptele matern ca fiind hrana optimă pentru bebeluÅŸi ÅŸi copii.

INTRODUCERE

Articolul prezintă modul de analizare a laptelui matern, în vederea găsirii substanÅ£elor chimice, ÅŸi suportă riscul de a submina încrederea mamelor care alăptează ÅŸi/sau care alăptează pe termen lung, părinÅ£ilor ÅŸi profesioniÅŸtilor din domeniul sănătăţii. În 2006, în cadrul dezbaterii cu privire la legislaÅ£ia REACH, a fost prezentat un raport (prezentat ÅŸi în Parlamentul European) intitulat "MoÅŸtenirea toxică- mai mult de 300 de poluanÅ£i în laptele matern"[1]. Această publicare emisă de către ONG-ul "BUND" din Germania ÅŸi de "Prietenii pământului Europa", s-a bazat pe o traducere dintr-o publicaÅ£ie germană din 2005, care a compilat datele biomonitorizării a unui număr de substanÅ£e prezent în laptele matern, din întreaga lume. Accentul a fost pus pe avertizarea parlamentarilor asupra prezenÅ£ei substanÅ£elor chimice în organismul uman, cu accent special pe vulnerabilitatea copiilor, pentru a garanta atenÅ£ia mass-mediei.

PrezenÅ£a reziduurilor chimice în laptele matern este o realitate ÅŸocantă, alăptatul fiind încă un mod natural ÅŸi optim de a hrăni bebeluÅŸii ÅŸi copiii. Medicii pediatri ÅŸi factorii de decizie politică sunt de acord cu faptul că protejează, promovează ÅŸi susÅ£in alăptarea, fiind priorităţi pentru domeniul de sănătate publică. Azi, ÅŸtim că acei copii alăptaÅ£i sunt mai sănătoÅŸi decât copiii care primesc doar foarte puÅ£in lapte matern sau nu primesc deloc [2]. Prin urmare, acest articol va prezenta rezultatele biomonitorizării laptelui matern într-un context mai larg, legat de problema etică de comunicare, pentru a asigura coerenÅ£a cu politica aplicată de domeniul sănătăţii publice.

Laptele matern- un fluid biomonitorizat

Laptele matern este adesea utilizat în biomonitorizarea umană, pentru a detecta reziduurile persistente ÅŸi substanÅ£ele chimice din organismele umane. Este un indicator ÅŸi un instrument de monitorizare a grăsimii solubile ÅŸi a substanÅ£elor persistente [3]. Laptele matern este privit adesea ca un simplu instrument de biomonitorizare pentru că este non-invaziv, deÅŸi acest lucru ignoră faptul că aÅŸa cum acesta poate fi uÅŸor transmis de către mamă în cantitatea necesară, tot aÅŸa mulgerea sau pomparea laptelui pot fi problematice pentru unele femei. InformaÅ£iile cu privire la substanÅ£ele chimice din laptele matern pot afecta mama ÅŸi relaÅ£iile ei sociale, într-un mod care poate submina încrederea lor în continuarea alăptării. Asocierile noastre sunt puse la îndoială în mod regulat de către părinÅ£ii anxioÅŸi sau de către medici, după ce au fost emise ÅŸtirile cu privire la reziduurile din laptele matern.

În ziua de azi se poate detecta o gamă largă de substanÅ£e străine în laptele matern. Rezultatele prezentate sunt oglinda substanÅ£elor chimice acumulate pe durata vieÅ£ii în organismele bărbaÅ£ilor ÅŸi femeilor. Biomonitorizarea scoate la iveală reziduurile din laptele matern de tipul pesticidelor ca DDT, Lindan, HCH ÅŸi produsele lor, ca ÅŸi chimicale: PCB, bisfenol A, ftalaÅ£i, parfumuri sintetice (mosc), substanÅ£e chimice folosite pentru protecÅ£ia solară, perclorat ÅŸi dioxina [1,4]. Faptul că aceste substanÅ£e se găsesc în laptele matern indică prezenÅ£a lor în corpul uman înainte de concepÅ£ie ÅŸi ar putea avea efect asupra celulelor de reproducere feminine ÅŸi masculine; chimicalele sunt prezente ÅŸi în intestine afectând direct mediul în care fătul se dezvoltă. Aceste substanÅ£e pot dăuna concepÅ£iei prin afectarea fertilităţii sau prin efectele teratogene a reproducerii celulelor. Această problemă este discutată în numeroase articole ÅŸtiinÅ£ifice. Studiile arată astfel: calitatea ÅŸi cantitatea materialului seminal se deteriorează [5-7]. Impactul paternal asupra tulburărilor de reproducere ÅŸi tipurilor de cancer din copilărie se datorează expunerii profesionale la pesticide ÅŸi lemn [11-13]. Dar, acest impact al reziduurilor rămâne mai puÅ£in discutat pentru publicul larg, întrucât reziduurile găsite în laptele matern sunt discutate sau utilizate de mass-media pentru a atrage atenÅ£ia. AtenÅ£ia acordată laptelui matern poate fi perturbată de faptul că laptele matern conÅ£ine poluanÅ£i, încălcându-se un concept social de bază: "puritatea" laptelui matern ÅŸi relaÅ£ia unică dintre mamă ÅŸi copil.

Biomonitorizările repetate ale laptelui matern sau ale altor fluide corporale oferă dovezi de bază pentru întărirea legislaÅ£iei pentru oprirea sau reducerea substanÅ£elor chimice, cum ar fi PCB ÅŸi DDT. EficienÅ£a legislaÅ£iei a dat rezultate benefice: nivelurile concentraÅ£iilor de substanÅ£e chimice măsurate în organismul uman sunt mai mici azi faţă de acum 10 sau 20 de ani [4,14]. Comparând biomonitorizările rezultate în alte ţări, cu ÅŸi fără legislaÅ£ie de reducere a utilizării substanÅ£elor chimice, se observă diferenÅ£e mari.

Alăptarea- unic mod de hrănire cu numeroşi factori de protecţie

"Alăptarea este calea naturală de a hrăni sugarii ÅŸi copiii. Alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viaţă asigură o creÅŸtere, o dezvoltare ÅŸi o sănătate optimă." După aceea, alăptarea la sân se continuă în paralel cu introducerea de alimente solide adecvate (diversificarea) contribuind la dezvoltarea sănătăţii ÅŸi nutriÅ£iei bebeluÅŸului ÅŸi copilului, după cum se citează din documentul: "Protejarea, promovarea ÅŸi susÅ£inerea alăptării în Europa" [15]. Acest lucru explică de ce laptele matern trebuie să fie protejat de poluarea mediului ÅŸi de ce medicii pediatrii ÅŸi factorii de decizie politică sunt de acord cu faptul că protejarea, promovarea ÅŸi susÅ£inerea alăptării e o prioritate în domeniul sănătăţii publice [2,16].

Laptele matern conÅ£ine un set amplu de substanÅ£e cu efect benefic: lungul lanÅ£ special de acizi graÅŸi polisaturaÅ£i, lizozime, IgA, lactoferină, lipază, prostaglandine, macrofage, citokine, factorul de creÅŸtere epidermică, relaxină, interferonul, antioxidanÅ£i, leucocite, adiponectină, leptină sunt numai câteva [7-19]. Aceste substanÅ£e sunt active în măturarea neuronală, în construirea sistemului imunitar, în măturarea sistemului gastro-intestinal, în stabilirea ÅŸi reglementarea funcÅ£iilor organismului ÅŸi proceselor metabolice. Anumite substanÅ£e au activitate antivirală, antibacteriană ÅŸi antiparazitară. S-a arătat că sugarii hrăniÅ£i cu înlocuitori ai laptelui matern (lapte praf, de ex.) sunt mai puÅ£in sănătoÅŸi în comparaÅ£ie cu sugarii hrăniÅ£i cu lapte matern. Multe studii au dovedit că cu cât copilul e alăptat mai mult, cu atât este mai mare efectul benefic asupra creÅŸterii ÅŸi dezvoltării sănătoase. Când copiii sunt alăptaÅ£i natural, sistemul imunitar se dezvoltă mai bine, creierul ÅŸi sistemul neurologic se maturizează în cel mai optim mod. Copiii alăptaÅ£i suferă mai puÅ£in în caz de boli ale aparatului respirator, de diaree, de otită medie ÅŸi infecÅ£ii ale tractului urinar. Prezintă o dezvoltare intelectuală optimă, riscul de a face diabet de tip 1 sau 2, boli alergice, de a avea obezitate, boala lui Crohn, limfoame maligne, boli cardiovasculare la maturitate se reduce [2].

Se poate concluziona că alăptarea consolidează dezvoltarea sistemului imunitar al copilului ÅŸi scade incidenÅ£a sau severitatea bolilor infecÅ£ioase. Alăptarea este, de asemenea, asociată cu performanÅ£ele cognitive. Studii de dezvoltare cognitivă în relaÅ£ie cu alăptarea au fost efectuate în medii vestice, poluate. Pe baza unor puternice dovezi ÅŸtiinÅ£ifice cu privire la avantajele alăptării AAP [2], OMS ÅŸi UNICEF [16] ÅŸi alte organizaÅ£ii din domeniu recomandă alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni ÅŸi continuarea ei până la 2 ani ÅŸi mai mult. AAP recomandă în ultimul document referitor la politica lor: "Alăptatul se continuă în primul an de viaţă ÅŸi peste 1 an, atâta timp cât doresc mama ÅŸi copilul". Nu există nicio limită pentru durata alăptării ÅŸi nicio dovadă că alăptarea dăunează psihologic sau în dezvoltarea copilului ÅŸi în al treilea an de viaţă" [2].

OMS recomandă: "consultanÅ£ii experÅ£i recomandă alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viaţă, cu începerea diversificării la 6 luni ÅŸi continuarea, în paralel, a alăptării până la 2 ani ÅŸi mai mult". Recomandarea a fost adoptată de către toate guvernele membre, în 2002, la Adunarea Mondială a Sănătăţii, Strategia Globală Privind Hrănirea Sugarilor ÅŸi a Copiilor [16]. Aceasta este o recomandare la nivel global ÅŸi ar trebui să fie pusă în aplicare la nivel naÅ£ional.

Dovezile de bază: Studiul rezultatelor la expunerea de substanÅ£e chimice în timpul sarcinii

Expunerea la substanÅ£e chimice în timpul sarcinii, când vulnerabilitatea fătului este mare, poate dăuna sau afecta neurologic ÅŸi cognitiv ÅŸi are un impact negativ asupra sistemului imunitar. Numeroase studii pe copii născuÅ£i ÅŸi crescuÅ£i în regiuni expuse poluării au ajuns la concluzia că un impact negativ asupra dezvoltării cognitive ÅŸi neurologice este măsurabil prin expunerea în uter. Rezultatele acestor studii, care au inclus ÅŸi biomonitorizare ÅŸi monitorizare a statutului ÅŸi duratei alăptării, pot fi neaÅŸteptate pentru cei aflaÅ£i în căutarea doar de măsurători ÅŸi cifre ale reziduurilor din laptele matern ÅŸi ignoră factorii bioactivi, conÅ£inuÅ£i de laptele matern. Laptele matern asigură dezvoltarea imunologică ÅŸi are proprietăţi antimicrobiene ÅŸi antiinflamatorii [20].

Boersma ÅŸi Lanting au arătat că la vârsta de 6 ani dezvoltarea cognitivă este afectată de expunerea prenatală la PCB-uri ÅŸi dioxină [21]. Cu toate acestea, copiii alăptaÅ£i în comparaÅ£ie cu copiii hrăniÅ£i cu lapte praf, au avut avantaje la testele de calitate a miÅŸcărilor, cursivitate ÅŸi dezvoltare cognitivă la 18 ÅŸi 42 de luni ÅŸi la 6 ani, în ciuda unei expuneri mari la PCB-ul din laptele matern. Concluziile lui Boersma ÅŸi Lanting au fost: "Aceste date aduc dovezi că expunerea prenatală la PCB-uri nu are efect negativ asupra sistemului neurologic ÅŸi asupra dezvoltării cognitive a copilului până la vârsta ÅŸcolară (...). Studiile noastre au arătat că hrănirea la sân contracarează efectele adverse ale dioxinei ÅŸi PCB-urilor" [21].

Rezultatele sunt susÅ£inute ÅŸi de un studiu al lui Ribas-Fito et al. Au studiat naÅŸterea a 92 de perechi mamă-copil foarte expuse la compuÅŸii organoclorurati. Cercetătorii au publicat concluziile lor în anul 2003 ÅŸi au afirmat: "expunerea prenatală la p,p'DDE a fost asociată cu o întârziere mentală ÅŸi psihomotorie la 13 luni. Alăptarea pe termen lung s-a dovedit a fi benefică pentru dezvoltarea neuronală [22].

Într-o revizuire, Feeley ÅŸi Brouwer au ajuns la concluzia că: "Åži cel mai mic efect advers a fost asociat cu alăptarea. De fapt, s-a observat un efect benefic, din alăptare, după măsurătorile neurologice" [23].

Rezultate pozitive ale alăptării s-au găsit ÅŸi într-un studiu de explorare prenatală a lui Vreugdenhil et al. care sugerează că expunerea la nivele medii de PCB-uri ÅŸi a compuÅŸilor înrudiÅ£i, duc la întârzieri în mecanismele de la nivelul sistemului nervos central, care evaluează ÅŸi procesul de stimulare, pe când alăptarea accelerează acest mecanism [24].

În studii recente s-a abordat problema dezvoltării cognitive în legătură cu alăptarea. Într-un studiu de pediatrie, publicat în 2006 de Charnley ÅŸi Kimbrough, se afirmă că: "sugarii alăptaÅ£i au expuneri mai mari faţă de sugarii hrăniÅ£i cu lapte praf, dar studiile au găsit că sugarii alăptaÅ£i au performanÅ£e mai bune la testele de dezvoltare neurologică faţă de cei hrăniÅ£i cu lapte praf" [25]. Beneficiile alăptării, în ciuda expunerii la nivele mari, de poluare s-au arătat într-un studiu recent publicat în "Pediatrics", de Eskenazi et al., care au ajuns la concluzia că: "expunerea prenatală la DDT ÅŸi în mai mică măsură la DDE, a fost asociată cu întârzieri neurologice devreme în copilărie, dar alăptarea a fost benefică chiar ÅŸi în rândul femeilor cu un nivel ridicat de expunere"[26].

Aceste rezultate arată ce se întâmplă cu copiii născuÅ£i ÅŸi alăptaÅ£i în zone poluate. Cu toate acestea, din cauza lipsei unui grup de control care să trăiască în medii nepoluate, nu este posibilă evaluarea total pozitivă a alăptării asupra sănătăţii ÅŸi dezvoltării.

Comunicarea rezultatelor

În mass-media, laptele matern este adesea descris ca fiind contaminat cu poluanÅ£i chimici persistenÅ£i [1]. Mesajele senzaÅ£ionale despre contaminarea laptelui matern subminează valoarea alăptării ÅŸi încrederea părinÅ£ilor/a mamelor care alăptează pe termen îndelungat ÅŸi a profesioniÅŸtilor din domeniul sănătăţii. PercepÅ£iile create de comunicarea că s-au detectat reziduuri în laptele matern perturbă alăptarea ÅŸi, indirect, blamează mama care alăptează. AtenÅ£ia este departe de a fi asupra poluanÅ£ilor, care creează această situaÅ£ie ÅŸi asupra industriilor care produc, utilizează sau eliberează substanÅ£ele chimice poluând mediul. AtenÅ£ia este deviată de la faptul că aceste substanÅ£e chimice persistente se acumulează în lanÅ£ul alimentar ÅŸi au efecte adverse. Cu toate că ONG-urile au motive politice legitime ÅŸi normative pentru a expune acest lucru în încercarea de a stimula presiunea politică, pentru a preveni, a reduce ÅŸi a elimina sursele de contaminare. În mesajele comunicate de presă întreg contextul este exagerat: "laptele matern poluat este principalul factor ÅŸi evitarea alăptării este văzută ca o posibilă opÅ£iune. "Se uită faptul că laptele matern este un indicator al bioacumulării substanÅ£elor chimice persistente la bărbaÅ£i ÅŸi femei. Portretul laptelui ca fiind fluidul "alb" ÅŸi "pur" devine "poluat" ÅŸi "impur" ÅŸi aduce emoÅ£ii ÅŸi temeri.

Comunicarea insensibilă a rezultatelor biomonitorizării se concentrează doar pe prezenÅ£a de substanÅ£e, care nu ar trebui să fie prezente în laptele matern, ÅŸi subminează încrederea mamelor, taÅ£ilor ÅŸi profesioniÅŸtilor din domeniul alăptării. Este foarte important să se pună accentul pe faptul că organismul uman este contaminat ÅŸi nu numai pe faptul că laptele matern e contaminat. Rezultatele ar trebui să fie o îndemnare la acÅ£iune politică puternică pentru legislaÅ£ia cu privire la producerea, eliberarea ÅŸi utilizarea substanÅ£elor chimice detectate în laptele matern. Rezultatele nu ar trebui să fie utilizate pentru a submina încrederea în laptele matern ca aliment optim pentru sugari ÅŸi copii mici. ExistenÅ£a unor reziduuri chimice în laptele matern nu este un motiv pentru a limita alăptarea. Dimpotrivă, aceste constatări sunt motive pentru a alăpta, pentru că laptele matern conÅ£ine substanÅ£e care ajută copilul să dezvolte un sistem imunitar mai puternic, un sistem neuronal optim ÅŸi o maturitate a creierului ÅŸi mai bună. Astfel, alăptatul poate ajuta la limitarea daunelor cauzate de expunerea fetală la aceste produse chimice.

Exemple de mesaje bune

"Pentru persoanele implicate în biomonitorizarea umană a laptelui matern, este suprem faptul de a proteja laptele matern ÅŸi de a spune că alăptarea este cea mai bună alimentaÅ£ie pentru creÅŸterea ÅŸi dezvoltarea sănătoasă a sugarilor ÅŸi copiilor mici [27,28]. Acest lucru poate fi elucidat doar printr-o expunere clară. Implicarea specialiÅŸtilor în lactaÅ£ie, a consultanÅ£ilor în alăptare ÅŸi a ONG-urilor în protecÅ£ia ÅŸi sprijinul alăptării este un instrument valoros. AgenÅ£iile ÅŸi ONG-urile active în biomonitorizarea laptelui matern sunt din ce în ce mai conÅŸtiente de această situaÅ£ie ÅŸi de nevoia de a schimba metodele de comunicare [29].

În luna mai 2005, OMS ÅŸi UNEP au intrat în Memorandumul pentru Acordul de Coordonare a laptelui matern pentru anchetă de la ConvenÅ£ia de la Stockholm.

"Dovezile că alăptarea are avantaje asupra sănătăţii au început să fie numeroase."

 

  • OMS poate spune acum cu încredere deplină ca alăptarea reduce mortalitatea infantilă ÅŸi are beneficii asupra sănătăţii extinse până la maturitate.

 

OMS recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni ÅŸi continuarea acesteia în paralel cu alimentaÅ£ia complementară până la 2 ani sau mai mult."

În anul 2005, OMS a emis al patrulea studiu de coordonare a laptelui matern poluat cu compuÅŸi organici persistenÅ£i, cu următorul mesaj: "În toate situaÅ£iile, laptele matern va fi promovat ca hrană naturală superioară pentru copii". În protocolul revizuit din anul 2007, OMS, acum în colaborare cu UNEP (Programul NaÅ£iunilor Unite pentru Mediu) extinde mesajele despre alăptare [3,30,31]; "OMS poate afirma acum cu încredere deplină că alăptarea reduce mortalitatea infantilă ÅŸi are beneficii asupra sănătăţii care se extind până la maturitate. Alăptarea exclusivă este modul optim de hrană recomandat până la 6 luni, urmat de introducerea alimentaÅ£iei complementare în paralel cu continuarea alăptării până la 2 ani sau mai mult" [30]. OMS ÅŸi UNEP au elaborat o anexă la Protocol pentru colectarea, manipularea ÅŸi analizarea probelor, la nivel de Å£ară, numit "Valoarea alăptării" [30], care conÅ£ine următorul mesaj: "Alăptarea este modul ideal pentru a alimenta sugarii; beneficiile ei merg mult mai departe de nutriÅ£ie ÅŸi copiii nu ar trebui să fie inutil lipsiÅ£i de ea" [30].

În acest protocol, OMS chiar a mers dincolo de mesajele citate mai sus, nu numai prin orientarea organizatorilor biomonitorizării laptelui matern ÅŸi a celor care au luat contact cu mamele, dar ÅŸi prin informarea directă a mamelor. Au elaborat o foaie cu informaÅ£ii prenatale pentru mamele selecÅ£ionate a fi incluse în studiu.

Mesaje, cum ar fi cele de mai sus, inclusiv dovezile ÅŸtiinÅ£ifice, promovează ÅŸi protejează alăptarea ori de câte ori laptele matern se colectează, prelevează ÅŸi analizează pentru biomonitorizare.

Asemenea desensibilizare poate fi similară ÅŸi când se publică despre nivelurile de produse chimice din peÅŸte, faţă de efectele pozitive asupra sănătăţii de a consuma peÅŸte, sau a pesticidelor din fructe ÅŸi legume, promovând în acelaÅŸi timp o cantitate recomandată de fructe ÅŸi legume pe zi.

Concluzii

Rata alăptării este în creÅŸtere în Europa, dar e încă departe de recomandarea OMS, după cum arată Cattaneo [15]: "prin urmare, este important ca mesajele despre rezultatele biomonitorizării să nu dăuneze sănătăţii publice sau să submineze mesajele de protejare, promovare ÅŸi susÅ£inere a alăptării. Pe de altă parte, laptele matern ÅŸi mamele care alăptează ar trebui să fie protejate împotriva substanÅ£elor dăunătoare ÅŸi a mesajelor. Eforturile OMS în a comunica ÅŸi a asigura coerenÅ£a politică este un bun exemplu ÅŸi ar trebui puse în aplicare, ori de câte ori laptele matern este analizat. "

Bibliografie

  1. FOE Toxic inheritance. 2005. www.foeeurope.org/publications/2005/toxic_inheritance.pdf
  2. AAP. POLICY STATEMENT Breastfeeding and the Use of Human Milk. PEDIATRICS. 2005; 115:496-506. Doi: 10.1542/peds.2004-2491. [PubMed] [Cross Ref]
  3. WHO. Fourth WHO-Coordinated Survey of Human Milk for Persistent Organic Pollutants. 2005. http://www.who.int/foodsafety/chem/pops/en/index.html
  4. Van Leeuwen R, Malisch R. Results of the third round of the who-coordinated exposure study on the levels of PCBS, PCDDS and PCDFS in human milk. Organohalog compd. 2002; 56:311-316.
  5. CPCHE. A Father's day Report - Men, boys and environmental health threats. 2007. http://www.healthyenvironmentforkids.ca/img_upload/13297cd6a147585a24c1c6233d8d96d8/father__s_day_report_summary.pdf
  6. Oliva A, Spira A, Multigner L. Contribution of environmental factors to the risk of male infertility. Hum Reprod. 2001; 16:1768-1776. Doi: 10.1093/humrep/16.8.1768. [PubMed] [Cross Ref]
  7. Whorton D, Milby TH, Krauss RM, Stubbs HA. Testicular function in DBCP exposed pesticide workers. J Occup Med. 1979; 21:161-166. [PubMed]
  8. Nelson BK, Moorman WJ, Schrader SM. Review of experimental male-mediated behavioral and neurochemical disorders. Neurotoxicol Teratol. 1996; 18:611-616. Doi: 10.1016/S0892-0362(96)00123-7. [PubMed] [Cross Ref]
  9. Olshan AF, Faustman EM. Male-mediated developmental toxicity. Annu Rev Public Health. 1993; 14:159-181. Doi: 10.1146/annurev. Pu.14.050193.001111. [PubMed] [Cross Ref]
  10. Sever LE. Male-mediated developmental toxicity. Epidemiology. 1995; 6:573-574. [PubMed]
  11. Dimich-Ward H, Hertzman C, Teschke K, Marion SA, Ostry A, Kelly S. Reproductive effects of paternal exposure to chlorophenate wood preservatives in the sawmill industry. Scand J Work Environ Health. 1996; 22:267-273. [PubMed]
  12. Infante-Revard C, Sinnett D. Preconceptional paternal exposure to pesticides and increased risk of childhood leukaemia. Lancet. 1999; 354:1819. Doi: 10.1016/S0140-6736(05)70586-9. [Cross Ref]
  13. Pierik FH, Burdorf A, Deddens JA, Juttmann RE, Weber RF. Maternal and paternal risk factors for cryptorchidism and hypospadias: a case-control study in newborn boys. Environ Health Perspect. 2004; 112:1570-1576. [PMC free article] [PubMed]
  14. WHO. Children's environmental health. 2007. http://www.who.int/ceh/publications/en/poster15new.pdf
  15. Cattaneo A. Breastfeeding in Europe: a blueprint for action. J Public Health. 2005; 13:89-96. Doi: 10.1007/s10389-004-0089-3. [Cross Ref]
  16. WHO, UNICEF. Global strategy for infant and young child feeding. 2003. http://www.paho.org/english/ad/fch/ca/GSIYCF_infantfeeding_eng.pdf
  17. Cattaneo A, Lehners M. Comment on "Breast milk: an optimal food". Environ Health Perspect. 2005; 113: A18-A19. [PMC free article] [PubMed]
  18. Labbok MH, Clark D, Goldman AS Breastfeeding: maintaining an irreplaceable immunological resource. Nat Rev Immunol. 2004; 4:565-572. Doi: 10.1038/nri1393. [PubMed] [Cross Ref]
  19. Pronczuk J, Moy G, Vallenas C. Breast milk: an optimal food. Environ Health Perspect. 2004; 112: A722-A723. [PubMed] [PubMed]
  20. Lawrence R, Lawrence R. Breastfeeding - A Guide for the medical profession. 6. Elsevier Mosby; 2005.
  21. Boersma ER, Lanting CI. Environmental exposure to polychlorinated biphenyls (PCBs) and dioxins. Consequences for longterm neurological and cognitive development of the child lactation. Adv Exp Med Biol. 2000; 478:271-287. [PubMed]
  22. Ribas-Fitó N, Cardo E, Sala M, Eulália de Muga M, Mazón C, Verdú A, et al. Breastfeeding, exposure to organochlorine compounds, and neurodevelopment in infants. Pediatrics. 2003; 111: e580-e585. Doi: 10.1542/peds.111.5. E580. [PubMed] [Cross Ref]
  23. Feeley M, Brouwer A. Health risks to infants from exposure to PCBs, PCDDs and PCDFs. Food Addit Contam. 2000; 17:325-333. Doi: 10.1080/026520300283397. [PubMed] [Cross Ref]
  24. Vreugdenhil H, Van Zanten GA, Brocaar MP, Mulders PG, Weisglas-Kuperus N. Prenatal exposure to polychlorinated biphenyls and breastfeeding: opposing effects on auditory P300 latencies in 9-year-old Dutch children. Dev Med Child Neurol. 2004; 46:398-405. Doi: 10.1017/S0012162204000647. [PubMed] [Cross Ref]
  25. Charnley G, Kimbrough RD. Overview of exposure, toxicity, and risks to children from current levels of 2,3,7,8-tetrachlorodibenzo-p-dioxin and related compounds in the USA. Food Chem Toxicol. 2006; 44:601-615. Doi: 10.1016/j. Fct.2005.08.004. [PubMed] [Cross Ref]
  26. Eskenazi B, Marks AR, Bradman A, Fenster L, Johnson C, Barr DB, Jewell NP. In utero exposure to dichlorodiphenyltrichloroethane (DDT) and dichlorodiphenyldichloroethylene (DDE) and neurodevelopment among young Mexican American children. Pediatrics. 2006; 118:233-241. Doi: 10.1542/peds.2005-3117. [PubMed] [Cross Ref]
  27. Berlin CM, Crase BL, Fürst P, LaKind JS, Moy G, Needham LL, et al. Methodologic considerations for improving and facilitating human milk research. J Toxicol Environ Health A. 2005; 68:1803-1823. Doi: 10.1080/15287390500226755. [PubMed] [Cross Ref]
  28. Berlin CM, LaKind JS, Fenton SE, Wang RY, Bates MN, Brent RL, et al. Conclusions and recommendations of the expert panel: technical workshop on human milk surveillance and biomonitoring for environmental chemicals in the United States. J Toxicol Environ Health A. 2005; 68:1825-1831. Doi: 10.1080/15287390500226896. [PubMed] [Cross Ref]
  29. EEN, IBFAN. Press release and EP-event: Pro-REACH groups says; breast is still best. Health and Environment alliance. 2006. http://www.env-health.org/a/2172
  30. WHO. Biomonitoring of human milk A Protocol for Collection, Handling and Analysis of Samples at the Country Level. 2007. http://www.who.int/foodsafety/chem/POPprotocol.pdf
  31. WHO. technical note: Biomonitoring of Human Milk. 2007. http://www.who.int/foodsafety/chem/POPtechnicalnote.pdf

Textul în original

Comentarii/discutii pe marginea articolului


© attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  13 afisari în luna aceasta
  17 afisari în luna trecuta
  5606 afisari din 17.01.2008.