Comunicarea rezultatelor biomonitorizトビii umane pentru a asigura coerenナ」a cu recomandトビile de sトハトフate publicト: analizarea laptelui matern pentru promovarea, protejarea ナ殃 susナ」inerea alトパtトビii

Autor: Maryse Arendt

Institute for Improvements around Birth of Initiativ Liewensufank, 20 rue de Contern, 5955 Itzig, Luxembourg

Tradus de Roxana-Mirela Duduナ

REZUMAT

Acest articol abordeazト problema modului de a asigura coerenナ」a în ナ殳irile transmise publicului larg din domeniul sトハトフトη」ii publice ナ殃 a sトハトフトη」ii copilului. Organizaナ」ia Mondialト a Sトハトフトη」ii a declarat cト protejarea, promovarea ナ殃 susナ」inerea alトパtトビii sunt printre cele mai eficiente intervenナ」ii în îmbunトフトη」irea sトハトフトη」ii copilului. Politica internaナ」ionalト cu privire la domeniul sトハトフトη」ii publice recomandト alトパtarea exclusivト timp de 6 luni, urmatト de continuarea alトパtトビii ナ殃 introducerea alimentelor solide sトハトフoase ナ殃 adecvate, timp de 2 ani ナ殃 mai mult. Biomonitorizarea laptelui matern se utilizeazト ca un indicator de poluare a mediului, încheindu-se la dispariナ」ia omenirii. Acest articol prezintト rezultatele biomonitorizトビii, a concentraナ」iilor de reziduuri din laptele matern, la o scarト mai largト. Aceste rezultate sunt ca o oglindト care reflectト substanナ」ele chimice acumulate în organismul bトビbaナ」ilor ナ殃 al femeilor de-a lungul vieナ」ii. Acumulトビile de substanナ」e din organismul uman pot influenナ」a reproducerea celulelor masculine sau feminine; sunt prezente în intestine, afectând direct mediul în care se dezvoltト fトフul; de asemenea, sunt prezente ナ殃 în laptele matern. Dovada prezenナ」ei reziduurilor chimice în laptele matern poate oferi o tacticト ナ殪c, pentru a întトビi legile cu privire la protejarea mediului înconjurトフor. Cu toate acestea, mesajele cu privire la detectarea chimicalelor în laptele matern pot fi dramatizate de cトフre mass-media ナ殃 pot cauza un curent împotriva alトパtatului, în contradicナ」ie cu mesajele emise de cトフre Organizaナ」ia Mondialト a Sトハトフトη」ii. Analiza laptelui matern aratト prezenナ」a unor importante componente nutriナ」ionale ナ殃 a factorilor de protecナ」ie activi în construirea sistemului imunitar, în mトフurarea sistemului gastro-intestinal, în activitatea sistemului imunitar de apトビare ナ殃 de furnizare a antiviralelor, în activitatea antiparazitarト ナ殃 antibacterianト. Studiile fトツute de cei mai importanナ」i cercetトフori în domeniul sトハトフトη」ii, au concluzionat cト alトパtarea pe termen lung contrabalanseazト efectul expunerii prenatale la chimicale care cauzeazト întârzierea în dezvoltarea mentalト ナ殃 psihomotorie. Prin urmare, ar trebui prudenナ」ト când se prezintト rezultatele biomonitorizトビii laptelui matern. Rezultatele ar trebui sト aibト o motivaナ」ie puternicト, pentru a se adopta o legislaナ」ie privind substanナ」ele chimice ナ殃 o revizuire a utilizトビii substanナ」elor chimice prezente în laptele matern ナ殃 nu ar trebui sト fie utilizate pentru a submina încrederea în laptele matern ca fiind hrana optimト pentru bebeluナ殃 ナ殃 copii.

INTRODUCERE

Articolul prezintト modul de analizare a laptelui matern, în vederea gトピirii substanナ」elor chimice, ナ殃 suportト riscul de a submina încrederea mamelor care alトパteazト ナ殃/sau care alトパteazト pe termen lung, pトビinナ」ilor ナ殃 profesioniナ殳ilor din domeniul sトハトフトη」ii. În 2006, în cadrul dezbaterii cu privire la legislaナ」ia REACH, a fost prezentat un raport (prezentat ナ殃 în Parlamentul European) intitulat "Moナ殳enirea toxicト- mai mult de 300 de poluanナ」i în laptele matern"[1]. Aceastト publicare emisト de cトフre ONG-ul "BUND" din Germania ナ殃 de "Prietenii pトノântului Europa", s-a bazat pe o traducere dintr-o publicaナ」ie germanト din 2005, care a compilat datele biomonitorizトビii a unui numトビ de substanナ」e prezent în laptele matern, din întreaga lume. Accentul a fost pus pe avertizarea parlamentarilor asupra prezenナ」ei substanナ」elor chimice în organismul uman, cu accent special pe vulnerabilitatea copiilor, pentru a garanta atenナ」ia mass-mediei.

Prezenナ」a reziduurilor chimice în laptele matern este o realitate ナ殪cantト, alトパtatul fiind încト un mod natural ナ殃 optim de a hrトハi bebeluナ殃i ナ殃 copiii. Medicii pediatri ナ殃 factorii de decizie politicト sunt de acord cu faptul cト protejeazト, promoveazト ナ殃 susナ」in alトパtarea, fiind prioritトη」i pentru domeniul de sトハトフate publicト. Azi, ナ殳im cト acei copii alトパtaナ」i sunt mai sトハトフoナ殃 decât copiii care primesc doar foarte puナ」in lapte matern sau nu primesc deloc [2]. Prin urmare, acest articol va prezenta rezultatele biomonitorizトビii laptelui matern într-un context mai larg, legat de problema eticト de comunicare, pentru a asigura coerenナ」a cu politica aplicatト de domeniul sトハトフトη」ii publice.

Laptele matern- un fluid biomonitorizat

Laptele matern este adesea utilizat în biomonitorizarea umanト, pentru a detecta reziduurile persistente ナ殃 substanナ」ele chimice din organismele umane. Este un indicator ナ殃 un instrument de monitorizare a grトピimii solubile ナ殃 a substanナ」elor persistente [3]. Laptele matern este privit adesea ca un simplu instrument de biomonitorizare pentru cト este non-invaziv, deナ殃 acest lucru ignorト faptul cト aナ歛 cum acesta poate fi uナ殪r transmis de cトフre mamト în cantitatea necesarト, tot aナ歛 mulgerea sau pomparea laptelui pot fi problematice pentru unele femei. Informaナ」iile cu privire la substanナ」ele chimice din laptele matern pot afecta mama ナ殃 relaナ」iile ei sociale, într-un mod care poate submina încrederea lor în continuarea alトパtトビii. Asocierile noastre sunt puse la îndoialト în mod regulat de cトフre pトビinナ」ii anxioナ殃 sau de cトフre medici, dupト ce au fost emise ナ殳irile cu privire la reziduurile din laptele matern.

În ziua de azi se poate detecta o gamト largト de substanナ」e strトナne în laptele matern. Rezultatele prezentate sunt oglinda substanナ」elor chimice acumulate pe durata vieナ」ii în organismele bトビbaナ」ilor ナ殃 femeilor. Biomonitorizarea scoate la ivealト reziduurile din laptele matern de tipul pesticidelor ca DDT, Lindan, HCH ナ殃 produsele lor, ca ナ殃 chimicale: PCB, bisfenol A, ftalaナ」i, parfumuri sintetice (mosc), substanナ」e chimice folosite pentru protecナ」ia solarト, perclorat ナ殃 dioxina [1,4]. Faptul cト aceste substanナ」e se gトピesc în laptele matern indicト prezenナ」a lor în corpul uman înainte de concepナ」ie ナ殃 ar putea avea efect asupra celulelor de reproducere feminine ナ殃 masculine; chimicalele sunt prezente ナ殃 în intestine afectând direct mediul în care fトフul se dezvoltト. Aceste substanナ」e pot dトブna concepナ」iei prin afectarea fertilitトη」ii sau prin efectele teratogene a reproducerii celulelor. Aceastト problemト este discutatト în numeroase articole ナ殳iinナ」ifice. Studiile aratト astfel: calitatea ナ殃 cantitatea materialului seminal se deterioreazト [5-7]. Impactul paternal asupra tulburトビilor de reproducere ナ殃 tipurilor de cancer din copilトビie se datoreazト expunerii profesionale la pesticide ナ殃 lemn [11-13]. Dar, acest impact al reziduurilor rトノâne mai puナ」in discutat pentru publicul larg, întrucât reziduurile gトピite în laptele matern sunt discutate sau utilizate de mass-media pentru a atrage atenナ」ia. Atenナ」ia acordatト laptelui matern poate fi perturbatト de faptul cト laptele matern conナ」ine poluanナ」i, încトネcându-se un concept social de bazト: "puritatea" laptelui matern ナ殃 relaナ」ia unicト dintre mamト ナ殃 copil.

Biomonitorizトビile repetate ale laptelui matern sau ale altor fluide corporale oferト dovezi de bazト pentru întトビirea legislaナ」iei pentru oprirea sau reducerea substanナ」elor chimice, cum ar fi PCB ナ殃 DDT. Eficienナ」a legislaナ」iei a dat rezultate benefice: nivelurile concentraナ」iilor de substanナ」e chimice mトピurate în organismul uman sunt mai mici azi faナ」ト de acum 10 sau 20 de ani [4,14]. Comparând biomonitorizトビile rezultate în alte ナ」トビi, cu ナ殃 fトビト legislaナ」ie de reducere a utilizトビii substanナ」elor chimice, se observト diferenナ」e mari.

Alトパtarea- unic mod de hrトハire cu numeroナ殃 factori de protecナ」ie

"Alトパtarea este calea naturalト de a hrトハi sugarii ナ殃 copiii. Alトパtarea exclusivト în primele 6 luni de viaナ」ト asigurト o creナ殳ere, o dezvoltare ナ殃 o sトハトフate optimト." Dupト aceea, alトパtarea la sân se continuト în paralel cu introducerea de alimente solide adecvate (diversificarea) contribuind la dezvoltarea sトハトフトη」ii ナ殃 nutriナ」iei bebeluナ殷lui ナ殃 copilului, dupト cum se citeazト din documentul: "Protejarea, promovarea ナ殃 susナ」inerea alトパtトビii în Europa" [15]. Acest lucru explicト de ce laptele matern trebuie sト fie protejat de poluarea mediului ナ殃 de ce medicii pediatrii ナ殃 factorii de decizie politicト sunt de acord cu faptul cト protejarea, promovarea ナ殃 susナ」inerea alトパtトビii e o prioritate în domeniul sトハトフトη」ii publice [2,16].

Laptele matern conナ」ine un set amplu de substanナ」e cu efect benefic: lungul lanナ」 special de acizi graナ殃 polisaturaナ」i, lizozime, IgA, lactoferinト, lipazト, prostaglandine, macrofage, citokine, factorul de creナ殳ere epidermicト, relaxinト, interferonul, antioxidanナ」i, leucocite, adiponectinト, leptinト sunt numai câteva [7-19]. Aceste substanナ」e sunt active în mトフurarea neuronalト, în construirea sistemului imunitar, în mトフurarea sistemului gastro-intestinal, în stabilirea ナ殃 reglementarea funcナ」iilor organismului ナ殃 proceselor metabolice. Anumite substanナ」e au activitate antiviralト, antibacterianト ナ殃 antiparazitarト. S-a arトフat cト sugarii hrトハiナ」i cu înlocuitori ai laptelui matern (lapte praf, de ex.) sunt mai puナ」in sトハトフoナ殃 în comparaナ」ie cu sugarii hrトハiナ」i cu lapte matern. Multe studii au dovedit cト cu cât copilul e alトパtat mai mult, cu atât este mai mare efectul benefic asupra creナ殳erii ナ殃 dezvoltトビii sトハトフoase. Când copiii sunt alトパtaナ」i natural, sistemul imunitar se dezvoltト mai bine, creierul ナ殃 sistemul neurologic se maturizeazト în cel mai optim mod. Copiii alトパtaナ」i suferト mai puナ」in în caz de boli ale aparatului respirator, de diaree, de otitト medie ナ殃 infecナ」ii ale tractului urinar. Prezintト o dezvoltare intelectualト optimト, riscul de a face diabet de tip 1 sau 2, boli alergice, de a avea obezitate, boala lui Crohn, limfoame maligne, boli cardiovasculare la maturitate se reduce [2].

Se poate concluziona cト alトパtarea consolideazト dezvoltarea sistemului imunitar al copilului ナ殃 scade incidenナ」a sau severitatea bolilor infecナ」ioase. Alトパtarea este, de asemenea, asociatト cu performanナ」ele cognitive. Studii de dezvoltare cognitivト în relaナ」ie cu alトパtarea au fost efectuate în medii vestice, poluate. Pe baza unor puternice dovezi ナ殳iinナ」ifice cu privire la avantajele alトパtトビii AAP [2], OMS ナ殃 UNICEF [16] ナ殃 alte organizaナ」ii din domeniu recomandト alトパtarea exclusivト pentru primele 6 luni ナ殃 continuarea ei pânト la 2 ani ナ殃 mai mult. AAP recomandト în ultimul document referitor la politica lor: "Alトパtatul se continuト în primul an de viaナ」ト ナ殃 peste 1 an, atâta timp cât doresc mama ナ殃 copilul". Nu existト nicio limitト pentru durata alトパtトビii ナ殃 nicio dovadト cト alトパtarea dトブneazト psihologic sau în dezvoltarea copilului ナ殃 în al treilea an de viaナ」ト" [2].

OMS recomandト: "consultanナ」ii experナ」i recomandト alトパtarea exclusivト pentru primele 6 luni de viaナ」ト, cu începerea diversificトビii la 6 luni ナ殃 continuarea, în paralel, a alトパtトビii pânト la 2 ani ナ殃 mai mult". Recomandarea a fost adoptatト de cトフre toate guvernele membre, în 2002, la Adunarea Mondialト a Sトハトフトη」ii, Strategia Globalト Privind Hrトハirea Sugarilor ナ殃 a Copiilor [16]. Aceasta este o recomandare la nivel global ナ殃 ar trebui sト fie pusト în aplicare la nivel naナ」ional.

Dovezile de bazト: Studiul rezultatelor la expunerea de substanナ」e chimice în timpul sarcinii

Expunerea la substanナ」e chimice în timpul sarcinii, când vulnerabilitatea fトフului este mare, poate dトブna sau afecta neurologic ナ殃 cognitiv ナ殃 are un impact negativ asupra sistemului imunitar. Numeroase studii pe copii nトピcuナ」i ナ殃 crescuナ」i în regiuni expuse poluトビii au ajuns la concluzia cト un impact negativ asupra dezvoltトビii cognitive ナ殃 neurologice este mトピurabil prin expunerea în uter. Rezultatele acestor studii, care au inclus ナ殃 biomonitorizare ナ殃 monitorizare a statutului ナ殃 duratei alトパtトビii, pot fi neaナ殳eptate pentru cei aflaナ」i în cトブtarea doar de mトピurトフori ナ殃 cifre ale reziduurilor din laptele matern ナ殃 ignorト factorii bioactivi, conナ」inuナ」i de laptele matern. Laptele matern asigurト dezvoltarea imunologicト ナ殃 are proprietトη」i antimicrobiene ナ殃 antiinflamatorii [20].

Boersma ナ殃 Lanting au arトフat cト la vârsta de 6 ani dezvoltarea cognitivト este afectatト de expunerea prenatalト la PCB-uri ナ殃 dioxinト [21]. Cu toate acestea, copiii alトパtaナ」i în comparaナ」ie cu copiii hrトハiナ」i cu lapte praf, au avut avantaje la testele de calitate a miナ歡トビilor, cursivitate ナ殃 dezvoltare cognitivト la 18 ナ殃 42 de luni ナ殃 la 6 ani, în ciuda unei expuneri mari la PCB-ul din laptele matern. Concluziile lui Boersma ナ殃 Lanting au fost: "Aceste date aduc dovezi cト expunerea prenatalト la PCB-uri nu are efect negativ asupra sistemului neurologic ナ殃 asupra dezvoltトビii cognitive a copilului pânト la vârsta ナ歡olarト (...). Studiile noastre au arトフat cト hrトハirea la sân contracareazト efectele adverse ale dioxinei ナ殃 PCB-urilor" [21].

Rezultatele sunt susナ」inute ナ殃 de un studiu al lui Ribas-Fito et al. Au studiat naナ殳erea a 92 de perechi mamト-copil foarte expuse la compuナ殃i organoclorurati. Cercetトフorii au publicat concluziile lor în anul 2003 ナ殃 au afirmat: "expunerea prenatalト la p,p'DDE a fost asociatト cu o întârziere mentalト ナ殃 psihomotorie la 13 luni. Alトパtarea pe termen lung s-a dovedit a fi beneficト pentru dezvoltarea neuronalト [22].

Într-o revizuire, Feeley ナ殃 Brouwer au ajuns la concluzia cト: "ナ枴 cel mai mic efect advers a fost asociat cu alトパtarea. De fapt, s-a observat un efect benefic, din alトパtare, dupト mトピurトフorile neurologice" [23].

Rezultate pozitive ale alトパtトビii s-au gトピit ナ殃 într-un studiu de explorare prenatalト a lui Vreugdenhil et al. care sugereazト cト expunerea la nivele medii de PCB-uri ナ殃 a compuナ殃lor înrudiナ」i, duc la întârzieri în mecanismele de la nivelul sistemului nervos central, care evalueazト ナ殃 procesul de stimulare, pe când alトパtarea accelereazト acest mecanism [24].

În studii recente s-a abordat problema dezvoltトビii cognitive în legトフurト cu alトパtarea. Într-un studiu de pediatrie, publicat în 2006 de Charnley ナ殃 Kimbrough, se afirmト cト: "sugarii alトパtaナ」i au expuneri mai mari faナ」ト de sugarii hrトハiナ」i cu lapte praf, dar studiile au gトピit cト sugarii alトパtaナ」i au performanナ」e mai bune la testele de dezvoltare neurologicト faナ」ト de cei hrトハiナ」i cu lapte praf" [25]. Beneficiile alトパtトビii, în ciuda expunerii la nivele mari, de poluare s-au arトフat într-un studiu recent publicat în "Pediatrics", de Eskenazi et al., care au ajuns la concluzia cト: "expunerea prenatalト la DDT ナ殃 în mai micト mトピurト la DDE, a fost asociatト cu întârzieri neurologice devreme în copilトビie, dar alトパtarea a fost beneficト chiar ナ殃 în rândul femeilor cu un nivel ridicat de expunere"[26].

Aceste rezultate aratト ce se întâmplト cu copiii nトピcuナ」i ナ殃 alトパtaナ」i în zone poluate. Cu toate acestea, din cauza lipsei unui grup de control care sト trトナascト în medii nepoluate, nu este posibilト evaluarea total pozitivト a alトパtトビii asupra sトハトフトη」ii ナ殃 dezvoltトビii.

Comunicarea rezultatelor

În mass-media, laptele matern este adesea descris ca fiind contaminat cu poluanナ」i chimici persistenナ」i [1]. Mesajele senzaナ」ionale despre contaminarea laptelui matern submineazト valoarea alトパtトビii ナ殃 încrederea pトビinナ」ilor/a mamelor care alトパteazト pe termen îndelungat ナ殃 a profesioniナ殳ilor din domeniul sトハトフトη」ii. Percepナ」iile create de comunicarea cト s-au detectat reziduuri în laptele matern perturbト alトパtarea ナ殃, indirect, blameazト mama care alトパteazト. Atenナ」ia este departe de a fi asupra poluanナ」ilor, care creeazト aceastト situaナ」ie ナ殃 asupra industriilor care produc, utilizeazト sau elibereazト substanナ」ele chimice poluând mediul. Atenナ」ia este deviatト de la faptul cト aceste substanナ」e chimice persistente se acumuleazト în lanナ」ul alimentar ナ殃 au efecte adverse. Cu toate cト ONG-urile au motive politice legitime ナ殃 normative pentru a expune acest lucru în încercarea de a stimula presiunea politicト, pentru a preveni, a reduce ナ殃 a elimina sursele de contaminare. În mesajele comunicate de presト întreg contextul este exagerat: "laptele matern poluat este principalul factor ナ殃 evitarea alトパtトビii este vトホutト ca o posibilト opナ」iune. "Se uitト faptul cト laptele matern este un indicator al bioacumulトビii substanナ」elor chimice persistente la bトビbaナ」i ナ殃 femei. Portretul laptelui ca fiind fluidul "alb" ナ殃 "pur" devine "poluat" ナ殃 "impur" ナ殃 aduce emoナ」ii ナ殃 temeri.

Comunicarea insensibilト a rezultatelor biomonitorizトビii se concentreazト doar pe prezenナ」a de substanナ」e, care nu ar trebui sト fie prezente în laptele matern, ナ殃 submineazト încrederea mamelor, taナ」ilor ナ殃 profesioniナ殳ilor din domeniul alトパtトビii. Este foarte important sト se punト accentul pe faptul cト organismul uman este contaminat ナ殃 nu numai pe faptul cト laptele matern e contaminat. Rezultatele ar trebui sト fie o îndemnare la acナ」iune politicト puternicト pentru legislaナ」ia cu privire la producerea, eliberarea ナ殃 utilizarea substanナ」elor chimice detectate în laptele matern. Rezultatele nu ar trebui sト fie utilizate pentru a submina încrederea în laptele matern ca aliment optim pentru sugari ナ殃 copii mici. Existenナ」a unor reziduuri chimice în laptele matern nu este un motiv pentru a limita alトパtarea. Dimpotrivト, aceste constatトビi sunt motive pentru a alトパta, pentru cト laptele matern conナ」ine substanナ」e care ajutト copilul sト dezvolte un sistem imunitar mai puternic, un sistem neuronal optim ナ殃 o maturitate a creierului ナ殃 mai bunト. Astfel, alトパtatul poate ajuta la limitarea daunelor cauzate de expunerea fetalト la aceste produse chimice.

Exemple de mesaje bune

"Pentru persoanele implicate în biomonitorizarea umanト a laptelui matern, este suprem faptul de a proteja laptele matern ナ殃 de a spune cト alトパtarea este cea mai bunト alimentaナ」ie pentru creナ殳erea ナ殃 dezvoltarea sトハトフoasト a sugarilor ナ殃 copiilor mici [27,28]. Acest lucru poate fi elucidat doar printr-o expunere clarト. Implicarea specialiナ殳ilor în lactaナ」ie, a consultanナ」ilor în alトパtare ナ殃 a ONG-urilor în protecナ」ia ナ殃 sprijinul alトパtトビii este un instrument valoros. Agenナ」iile ナ殃 ONG-urile active în biomonitorizarea laptelui matern sunt din ce în ce mai conナ殳iente de aceastト situaナ」ie ナ殃 de nevoia de a schimba metodele de comunicare [29].

În luna mai 2005, OMS ナ殃 UNEP au intrat în Memorandumul pentru Acordul de Coordonare a laptelui matern pentru anchetト de la Convenナ」ia de la Stockholm.

"Dovezile cト alトパtarea are avantaje asupra sトハトフトη」ii au început sト fie numeroase."

 

  • OMS poate spune acum cu încredere deplinト ca alトパtarea reduce mortalitatea infantilト ナ殃 are beneficii asupra sトハトフトη」ii extinse pânト la maturitate.

 

OMS recomandト alトパtarea exclusivト pânト la 6 luni ナ殃 continuarea acesteia în paralel cu alimentaナ」ia complementarト pânト la 2 ani sau mai mult."

În anul 2005, OMS a emis al patrulea studiu de coordonare a laptelui matern poluat cu compuナ殃 organici persistenナ」i, cu urmトフorul mesaj: "În toate situaナ」iile, laptele matern va fi promovat ca hranト naturalト superioarト pentru copii". În protocolul revizuit din anul 2007, OMS, acum în colaborare cu UNEP (Programul Naナ」iunilor Unite pentru Mediu) extinde mesajele despre alトパtare [3,30,31]; "OMS poate afirma acum cu încredere deplinト cト alトパtarea reduce mortalitatea infantilト ナ殃 are beneficii asupra sトハトフトη」ii care se extind pânト la maturitate. Alトパtarea exclusivト este modul optim de hranト recomandat pânト la 6 luni, urmat de introducerea alimentaナ」iei complementare în paralel cu continuarea alトパtトビii pânト la 2 ani sau mai mult" [30]. OMS ナ殃 UNEP au elaborat o anexト la Protocol pentru colectarea, manipularea ナ殃 analizarea probelor, la nivel de ナ」arト, numit "Valoarea alトパtトビii" [30], care conナ」ine urmトフorul mesaj: "Alトパtarea este modul ideal pentru a alimenta sugarii; beneficiile ei merg mult mai departe de nutriナ」ie ナ殃 copiii nu ar trebui sト fie inutil lipsiナ」i de ea" [30].

În acest protocol, OMS chiar a mers dincolo de mesajele citate mai sus, nu numai prin orientarea organizatorilor biomonitorizトビii laptelui matern ナ殃 a celor care au luat contact cu mamele, dar ナ殃 prin informarea directト a mamelor. Au elaborat o foaie cu informaナ」ii prenatale pentru mamele selecナ」ionate a fi incluse în studiu.

Mesaje, cum ar fi cele de mai sus, inclusiv dovezile ナ殳iinナ」ifice, promoveazト ナ殃 protejeazト alトパtarea ori de câte ori laptele matern se colecteazト, preleveazト ナ殃 analizeazト pentru biomonitorizare.

Asemenea desensibilizare poate fi similarト ナ殃 când se publicト despre nivelurile de produse chimice din peナ殳e, faナ」ト de efectele pozitive asupra sトハトフトη」ii de a consuma peナ殳e, sau a pesticidelor din fructe ナ殃 legume, promovând în acelaナ殃 timp o cantitate recomandatト de fructe ナ殃 legume pe zi.

Concluzii

Rata alトパtトビii este în creナ殳ere în Europa, dar e încト departe de recomandarea OMS, dupト cum aratト Cattaneo [15]: "prin urmare, este important ca mesajele despre rezultatele biomonitorizトビii sト nu dトブneze sトハトフトη」ii publice sau sト submineze mesajele de protejare, promovare ナ殃 susナ」inere a alトパtトビii. Pe de altト parte, laptele matern ナ殃 mamele care alトパteazト ar trebui sト fie protejate împotriva substanナ」elor dトブnトフoare ナ殃 a mesajelor. Eforturile OMS în a comunica ナ殃 a asigura coerenナ」a politicト este un bun exemplu ナ殃 ar trebui puse în aplicare, ori de câte ori laptele matern este analizat. "

Bibliografie

  1. FOE Toxic inheritance. 2005. www.foeeurope.org/publications/2005/toxic_inheritance.pdf
  2. AAP. POLICY STATEMENT Breastfeeding and the Use of Human Milk. PEDIATRICS. 2005; 115:496-506. Doi: 10.1542/peds.2004-2491. [PubMed] [Cross Ref]
  3. WHO. Fourth WHO-Coordinated Survey of Human Milk for Persistent Organic Pollutants. 2005. http://www.who.int/foodsafety/chem/pops/en/index.html
  4. Van Leeuwen R, Malisch R. Results of the third round of the who-coordinated exposure study on the levels of PCBS, PCDDS and PCDFS in human milk. Organohalog compd. 2002; 56:311-316.
  5. CPCHE. A Father's day Report - Men, boys and environmental health threats. 2007. http://www.healthyenvironmentforkids.ca/img_upload/13297cd6a147585a24c1c6233d8d96d8/father__s_day_report_summary.pdf
  6. Oliva A, Spira A, Multigner L. Contribution of environmental factors to the risk of male infertility. Hum Reprod. 2001; 16:1768-1776. Doi: 10.1093/humrep/16.8.1768. [PubMed] [Cross Ref]
  7. Whorton D, Milby TH, Krauss RM, Stubbs HA. Testicular function in DBCP exposed pesticide workers. J Occup Med. 1979; 21:161-166. [PubMed]
  8. Nelson BK, Moorman WJ, Schrader SM. Review of experimental male-mediated behavioral and neurochemical disorders. Neurotoxicol Teratol. 1996; 18:611-616. Doi: 10.1016/S0892-0362(96)00123-7. [PubMed] [Cross Ref]
  9. Olshan AF, Faustman EM. Male-mediated developmental toxicity. Annu Rev Public Health. 1993; 14:159-181. Doi: 10.1146/annurev. Pu.14.050193.001111. [PubMed] [Cross Ref]
  10. Sever LE. Male-mediated developmental toxicity. Epidemiology. 1995; 6:573-574. [PubMed]
  11. Dimich-Ward H, Hertzman C, Teschke K, Marion SA, Ostry A, Kelly S. Reproductive effects of paternal exposure to chlorophenate wood preservatives in the sawmill industry. Scand J Work Environ Health. 1996; 22:267-273. [PubMed]
  12. Infante-Revard C, Sinnett D. Preconceptional paternal exposure to pesticides and increased risk of childhood leukaemia. Lancet. 1999; 354:1819. Doi: 10.1016/S0140-6736(05)70586-9. [Cross Ref]
  13. Pierik FH, Burdorf A, Deddens JA, Juttmann RE, Weber RF. Maternal and paternal risk factors for cryptorchidism and hypospadias: a case-control study in newborn boys. Environ Health Perspect. 2004; 112:1570-1576. [PMC free article] [PubMed]
  14. WHO. Children's environmental health. 2007. http://www.who.int/ceh/publications/en/poster15new.pdf
  15. Cattaneo A. Breastfeeding in Europe: a blueprint for action. J Public Health. 2005; 13:89-96. Doi: 10.1007/s10389-004-0089-3. [Cross Ref]
  16. WHO, UNICEF. Global strategy for infant and young child feeding. 2003. http://www.paho.org/english/ad/fch/ca/GSIYCF_infantfeeding_eng.pdf
  17. Cattaneo A, Lehners M. Comment on "Breast milk: an optimal food". Environ Health Perspect. 2005; 113: A18-A19. [PMC free article] [PubMed]
  18. Labbok MH, Clark D, Goldman AS Breastfeeding: maintaining an irreplaceable immunological resource. Nat Rev Immunol. 2004; 4:565-572. Doi: 10.1038/nri1393. [PubMed] [Cross Ref]
  19. Pronczuk J, Moy G, Vallenas C. Breast milk: an optimal food. Environ Health Perspect. 2004; 112: A722-A723. [PubMed] [PubMed]
  20. Lawrence R, Lawrence R. Breastfeeding - A Guide for the medical profession. 6. Elsevier Mosby; 2005.
  21. Boersma ER, Lanting CI. Environmental exposure to polychlorinated biphenyls (PCBs) and dioxins. Consequences for longterm neurological and cognitive development of the child lactation. Adv Exp Med Biol. 2000; 478:271-287. [PubMed]
  22. Ribas-Fitó N, Cardo E, Sala M, Eulália de Muga M, Mazón C, Verdú A, et al. Breastfeeding, exposure to organochlorine compounds, and neurodevelopment in infants. Pediatrics. 2003; 111: e580-e585. Doi: 10.1542/peds.111.5. E580. [PubMed] [Cross Ref]
  23. Feeley M, Brouwer A. Health risks to infants from exposure to PCBs, PCDDs and PCDFs. Food Addit Contam. 2000; 17:325-333. Doi: 10.1080/026520300283397. [PubMed] [Cross Ref]
  24. Vreugdenhil H, Van Zanten GA, Brocaar MP, Mulders PG, Weisglas-Kuperus N. Prenatal exposure to polychlorinated biphenyls and breastfeeding: opposing effects on auditory P300 latencies in 9-year-old Dutch children. Dev Med Child Neurol. 2004; 46:398-405. Doi: 10.1017/S0012162204000647. [PubMed] [Cross Ref]
  25. Charnley G, Kimbrough RD. Overview of exposure, toxicity, and risks to children from current levels of 2,3,7,8-tetrachlorodibenzo-p-dioxin and related compounds in the USA. Food Chem Toxicol. 2006; 44:601-615. Doi: 10.1016/j. Fct.2005.08.004. [PubMed] [Cross Ref]
  26. Eskenazi B, Marks AR, Bradman A, Fenster L, Johnson C, Barr DB, Jewell NP. In utero exposure to dichlorodiphenyltrichloroethane (DDT) and dichlorodiphenyldichloroethylene (DDE) and neurodevelopment among young Mexican American children. Pediatrics. 2006; 118:233-241. Doi: 10.1542/peds.2005-3117. [PubMed] [Cross Ref]
  27. Berlin CM, Crase BL, Fürst P, LaKind JS, Moy G, Needham LL, et al. Methodologic considerations for improving and facilitating human milk research. J Toxicol Environ Health A. 2005; 68:1803-1823. Doi: 10.1080/15287390500226755. [PubMed] [Cross Ref]
  28. Berlin CM, LaKind JS, Fenton SE, Wang RY, Bates MN, Brent RL, et al. Conclusions and recommendations of the expert panel: technical workshop on human milk surveillance and biomonitoring for environmental chemicals in the United States. J Toxicol Environ Health A. 2005; 68:1825-1831. Doi: 10.1080/15287390500226896. [PubMed] [Cross Ref]
  29. EEN, IBFAN. Press release and EP-event: Pro-REACH groups says; breast is still best. Health and Environment alliance. 2006. http://www.env-health.org/a/2172
  30. WHO. Biomonitoring of human milk A Protocol for Collection, Handling and Analysis of Samples at the Country Level. 2007. http://www.who.int/foodsafety/chem/POPprotocol.pdf
  31. WHO. technical note: Biomonitoring of Human Milk. 2007. http://www.who.int/foodsafety/chem/POPtechnicalnote.pdf

Textul în original

Comentarii/discutii pe marginea articolului


ツゥ attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  35 afisari テョn luna aceasta
  62 afisari テョn luna trecuta
  3985 afisari din 17.01.2008.