Conceptul continuu

Autoare: Marta Mure┼čan

Ideea “conceptului continuu” a fost formulat─â de americana Jean Liedloff în cartea sa “The Continuum Concept” aparut─â în 1975. Jean Liedloff a tr─âit doi ani ┼či jum─âtate în Venezuela, între indienii Yequana din jungla primitiv─â. Cartea aseaman─â cultura ┼či metodele de cre┼čtere a copiilor din civiliza┼úiile moderne cu cea a indienilor afla┼úi în epoca de piatr─â. Autoarea descoper─â c─â fericirea la ace┼čti oameni nu este un ┼úel, ci o stare natural─â ┼či caut─â cauza “fericirii” acestor oameni primitivi, izvorul echilibrului lor psihic.

De ce lipse┼čte agresiunea, divor┼úul, delicven┼úa, abandonul, persoanele singure ┼či nefericite din aceast─â comunitate? Jean Liedloff g─âse┼čte explica┼úia în modul de cre┼čtere a sugarilor, care satisface nevoile imediate ale omului formate în cursul evolu┼úiei: indienii poart─â tot timpul copiii cu ei, care v─âd cum se desf─â┼čoar─â via┼úa zi de zi, nu-i las─â singuri nici când dorm sau mai ales când plâng dar nu-i a┼čeaz─â în centrul aten┼úiei. Copilul simte c─â e ocrotit ┼či iubit, e “bine venit”, ┼či acest sentiment de siguran┼ú─â îl ajut─â s─â se dezvolte psihic echilibrat ca adult.

Autoarea consider─â c─â azi predomin─â intelectul, ┼či sim┼úul nostru de a percepe ce este bine pentru noi este estompat ┼či nu mai ┼čtim s─â diferen┼úiem impulsurile reale de cele distorsionate. De milioane de ani, în determinarea a cea ce este bine pentru noi, rolul principal l-a avut instinctul, subcon┼čtientul. Dup─â Liedloff, pentru o dezvoltare fizic─â, mental─â ┼či sentimental─â optim─â, omul, începând din perioada de nou-n─âscut ┼či sugar are nevoie de acele experien┼úe la care specia uman─â s-a adaptat de alungul procesului de evolu┼úie, care au fost stocate în subcon┼čtient.

Continuumul uman, spune autoarea, se poate defini ca o secven┼ú─â de experien┼úe care corespund a┼čtept─ârilor ┼či tendin┼úelor speciei umane într-un mediu în care aceste a┼čtept─âri ┼či tendin┼úe s-au dezvoltat. Acesta include ┼či comportamentul adecvat ai celorlal┼úi oameni care fac parte din acest mediu.

Conceptul continuu înseamn─â de fapt r─âspunsul instinctual, imediat la nevoile ancestrale ale puiului de om, adic─â:

- începând de la na┼čtere contact fizic constant cu mama (sau o alt─â îngrijitoare din familie dac─â este nevoie);
- dormitul cu p─ârin┼úii în acela┼č pat, pân─â când din proprie voin┼ú─â p─âr─âse┼čte patul (pe la vârsta de 2 ani);
- supt la “cerere”- suge urm─ârind semnalele corpului s─âu;
- în permanen┼ú─â este purtat în bra┼úe sau altfel, încât s─â fie în contact fizic cu cineva, de obicei cu mama ┼či îi este permis s─â observe (sau s─â doarm─â sau s─â sug─â) în timp ce persoana care îl poart─â î┼či vede de treburile zilnice – pân─â când sugarul începe singur s─â se târeasc─â, de obicei pe la vârsta de 6 – 8 luni;
- îngrijitorii îi r─âspund imediat la semnalele lui (agitat, plâns), f─âr─â s─â se enerveze, s─â-l judece sau s─â-i subestimeze nevoile. Pe de alt─â parte nu se arat─â prea îngrijora┼úi ┼či nu fac s─â se simt─â mereu în centrul aten┼úiei;
- puiul de om sim┼úind c─â împline┼čte a┼čtept─ârile celor mai în vârst─â ┼či fiind o persoan─â social─â ┼či cooperant─â, cu puternice instincte de conservare, î┼či d─â seama c─â e bine venit ┼či este respectat;

Dac─â aceste nevoi sunt îndeplinite (coform conceptului continuu) exact cum le dore┼čte sau mai târziu, cum cre┼čte, dup─â posibilit─â┼úi, copilul va sim┼úi o stare de siguran┼ú─â, de mul┼úumire ┼či de bucurie.

În contrast cu cele de mai sus, bebele civiliza┼úiei moderne, supus obiceiurilor de na┼čtere ┼či de cre┼čtere “artificiale”, de multe ori are urm─âtoarele experien┼úe:

* dup─â na┼čtere, datorit─â interven┼úiei medicale, este separat brutal de mam─â ┼či este dus pe sec┼úia de nou-n─âscu┼úi, ca mama s─â se odihneasc─â;
* acas─â doarme singur, de multe ori dup─â ce a plâns;
* este al─âptat dup─â orar, ignorând nevoile lui naturale de supt sau e “lini┼čtit” cu o suzet─â;
* este exclus de la activit─â┼úile adul┼úilor, este izolat în camera copilului, în leag─ân sau ┼úarc unde este stimulat inadecvat de juc─ârii f─âr─â via┼ú─â;
* cei care îl îngrijesc de multe ori nu-l iau în seam─â, îl descurajeaz─â sau chiar îl ┼či pedepsesc dac─â plânge sau în alt mod î┼či comunic─â nevoile sau r─âspund cu îngrijorare excesiv─â ┼či anxietate f─âcându-l centrul aten┼úiei;
* simte c─â nu poate îndeplini a┼čtept─ârile îngrijitorilor, c─â el este incapabil s─â se autoîntre┼úin─â, este de natur─â antisocial─â ┼či nu poate înv─â┼úa comportamentul corect doar sub control strict, sub amenin┼ú─âri ┼či cu ajutorul unor tehnici variate de educare, care îi submineaz─â procesul de înv─â┼úare perfect format;

Numai c─â evolu┼úia nu l-a preg─âtit pe puiul de om pentru acest fel de experien┼úe. Nu în┼úelege de ce nu i se r─âspunde la plânsul disperat de a-i îndeplinii a┼čtept─ârile “înn─âscute” ┼či i se dezvolt─â sentimentul c─â el ┼či dorin┼úele lui sunt rele ┼či ru┼činoase.

Sugarii ai c─âror necesit─â┼úi sunt îndeplinite conform conceptului “continuu” din perioada timpurie de sugar mic (┼úinut în bra┼úe) cresc cu o mai mare stim─â de sine ┼či vor fi mai independen┼úi ca ┼či cei a c─âror plâns r─âmâne f─âr─â r─âspuns pentru c─â p─ârin┼úilor e fric─â s─â nu-i r─âsfe┼úe sau s─â nu devin─â prea dependen┼úi.

Comentarii/discuţii pe marginea subiectului


┬ę attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  9 afisari ├«n luna aceasta
  21 afisari ├«n luna trecuta
  8186 afisari din 17.01.2008.