Dreptul de a avea nevoi

Autor: Robin Grille

Tradus de Iulia B─âla┼ča

Din momentul na┼čterii pân─â în jurul vârstei de 18 luni, vitalitatea sugarului ┼či concentrarea sa pe satisfacerea necesit─â┼úilor se raporteaz─â nivelului gurii - în jurul ┼či în interiorul acesteia. Drama acestei perioade const─â în exprimarea nevoilor copilului: solicitarea ┼či consumarea hranei fizice ┼či emo┼úionale. Bra┼úele ┼či mâinile sale, pielea ┼či, cea mai important─â dintre toate, gura, sunt excelen┼úi centrii vii ai con┼čtientiz─ârii faptului c─â pl─âcerea îl conecteaz─â unei lumi hr─ânitoare. Întrucât sugarul este înc─â vulnerabil ┼či dependent, multe culturi sus┼úin al─âptarea la cerere ┼či dormitul comun.

Copilul este rareori l─âsat jos ┼či r─âmâne într-un contact fizic aproape neîntrerupt cu p─ârintele iubitor sau cu un frate mai mare, cel pu┼úin pân─â când î┼či manifest─â dorin┼úa de a se c─â┼ú─âra ┼či a merge singur.

Mai presus de avantajele mecanice ┼či nutri┼úionale ale al─âpt─ârii la sân se afl─â beneficiile emo┼úionale, hrana spiritual─â sau energetic─â ce vine din contactul dr─âg─âstos, cald, dintre sân ┼či gur─â. Din p─âcate, un biberon nu poate reproduce confortul ┼či unicitatea reducerii distan┼úei mam─â - copil, care vine din intimitatea direct─â a c─ârnii ┼či a pielii.

În condi┼úii bune, al─âptarea inund─â copilul cu sentimentul fericit al unit─â┼úii ┼či al absolutului. Un ┼čuvoi de senza┼úii pl─âcute îi pulseaz─â prin corp ori de câte ori reflexul s─âu puternic de a suge este întâmpinat cu acel ceva dup─â care tânje┼čte. Astfel, în interiorul unitar minte - corp al micu┼úului se insereaz─â adânc o surs─â de senin─âtate ┼či mul┼úumire, surs─â ce îi va fi disponibil─â ┼či mai târziu în cursul vie┼úii. Dac─â aceast─â leg─âtur─â strâns─â mam─â - copil este sus┼úinut─â de r─âspunsul la nevoile sugarului ┼či nu de exigen┼úele rigide ale orarelor zilnice moderne, se formeaz─â un înveli┼č dens de securitate emo┼úional─â ┼či mul┼úumire, îndemnând copilul s─â perceap─â lumea ca un loc prietenos, hr─ânitor ┼či abundent.

Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii raporteaz─â c─â, în întreaga lume, vârsta medie a în┼ú─ârc─ârii complete (definit─â ca încetare total─â a al─âpt─ârii) dep─â┼če┼čte 4 ani! În “Al─âptarea, ghid pentru profesioni┼čti” (1985), Ruth Lawrence plaseaz─â acest moment în jurul vârstei de 4.2 ani. Este evident c─â al─âptarea ofer─â o hran─â psihologic─â vital─â, ce î┼či prelunge┼čte rolul dincolo de necesit─â┼úile nutri┼úionale esen┼úiale. Surprinz─âtoarele noastre standarde privind în┼ú─ârcarea precoce trebuie revizuite. Predilec┼úia occidental─â pentru întreruperea prematur─â a conexiunii orale mam─â - copil introduce în procesul în┼ú─ârc─ârii dou─â elemente nedorite, adesea traumatizante, - lupta ┼či durerea. Din fericire, începem s─â ne îndrept─âm în direc┼úia cea bun─â. Se înregistreaz─â o cre┼čtere a accept─ârii hr─ânirii la cerere ┼či a în┼ú─ârc─ârii târzii (este recomandat peste doi ani). În consecin┼ú─â, a crescut ┼či suportul profesionist din partea consultan┼úilor pentru al─âptare.

Experienţa dezvoltării optime

În acest moment, p─ârin┼úii (în mod deosebit mama) care au fost sus┼úinu┼úi în propriile vie┼úi ┼či care au fost ei în┼či┼či hr─âni┼úi corespunz─âtor, vor fi capabili s─â r─âspund─â spontan ┼či empatic nevoilor fizice, emo┼úionale ┼či spirituale ale copiilor lor. Ideal, copilul este al─âptat la cerere, cu aten┼úie deosebit─â pentru conexiunea spiritual─â ┼či emo┼úional─â dintre mam─â ┼či copil, în aceea┼či m─âsur─â ca în cazul hranei materiale. Acest lucru include tandre┼úea, captat─â în îmbr─â┼úi┼č─âri ┼či contact vizual, manifest─âri ce comunic─â pl─âcerea mamei de a al─âpta.

Dac─â sunt asculta┼úi, copila┼čii dau semne evidente când sunt preg─âti┼úi s─â experimenteze autonomia. Ei ajung acum la p─âmânt, a┼ča c─â se simt ei în┼či┼či contra p─âmântului. Privesc departe, din bra┼úele protectoare ale mamei, observând formele misterioase ale obiectelor îndep─ârtate. Î┼či mi┼čc─â picioarele în încerc─âri timpurii de a se împinge, apoi se ca┼ú─âr─â ┼či p─â┼česc. Îns─â, pentru cea mai mare parte a timpului, doresc s─â r─âmân─â înc─â sub privirea mamei. Scopul nostru ca p─ârin┼úi este s─â ne eliber─âm copiii corespunz─âtor nevoilor lor, în loc s─â îi nesocotim, ┼úinând cont de ale noastre. În acela┼či timp, atingerea, îmbr─â┼úi┼čarea ┼či contactul corporal sunt necesare în mod frecvent, iar copilul beneficiaz─â prin purtarea într-un sling sau în alt mod, lipit de corpul purt─âtorului. Tipic, copiii c─ârora li se ofer─â o asemenea ambian┼ú─â tind s─â fie mai calmi ┼či mai mul┼úumi┼úi, atâta timp cât p─ârin┼úii nu-┼či ofer─â disponibilitatea într-un mod for┼úat.

Dac─â sugarului aflat în faza oral─â a dezvolt─ârii i se permite ocazional suptul de alinare pân─â când se auto-în┼úarc─â într-un mod natural (de obicei mult mai târziu decât prev─âd normele occidentale), urm─âtorul nivel al independen┼úei psihologice se va dezvolta natural, pornind de la o baz─â mai puternic─â a st─âpânirii de sine emo┼úionale.

Obiectiv privind dezvoltarea

La aceast─â vârst─â, copilul încearc─â s─â înve┼úe c─â este în regul─â s─â aib─â nevoi, s─â fie ascultat ┼či s─â cear─â ceea ce dore┼čte. La un nivel profund, el înva┼ú─â, de asemenea, despre “a merita” ┼či despre pl─âcerea de a primi. Ceea ce se poate imprima în timpul acestui stadiu este c─â satisfac┼úia ┼či împlinirea sunt drepturi ce revin înc─â de la na┼čtere, drepturi ce merit─â s─â fie ap─ârate cu t─ârie. Capacitatea noastr─â real─â de a avea grij─â de altcineva, de a da, generozitatea, reflect─â gradul în care trecerea noastr─â prin aceast─â perioad─â psihologic─â a fost favorabil─â. Independen┼úa adev─ârat─â, opus─â defensivei bazat─â pe propriul suport, î┼či are izvor doar în satisfacerea deplin─â a nevoii de dependen┼ú─â.

Cele mai d─âun─âtoare experien┼úe 

A l─âsa un copil la aceast─â vârst─â singur, s─â plâng─â mult timp, ┼či a-i refuza îmbr─â┼úi┼čarea ┼či aten┼úia pe care le cere, au consecin┼úe emo┼úionale profunde, pe termen lung. I se inoculeaz─â mesajul c─â nu trebuie s─â cear─â ceea ce dore┼čte sau are nevoie, impulsul de a întinde mâna se atrofiaz─â, iar el, copilul cu drepturi, devine un copil resemnat. Nu este înc─â preg─âtit s─â fac─â fa┼ú─â satisfacerii întârziate, s─â-┼či amâne recompensa ┼či, de aceea, resimte hr─ânirea dup─â orare rigide, în┼ú─ârcarea precoce ┼či “plânsul de control” ca ┼či abandon ┼či neglijare. De partea cealalt─â, atitudinea super-anxioas─â ┼či super-indulgent─â a unor p─ârin┼úi disturb─â senin─âtatea natural─â a copilului, întrerupând nevoia de a-┼či exprima stresul emo┼úional acumulat. Calea de mijloc const─â în a ne l─âsa dirija┼úi de semnele emise de copil, permi┼úându-i s─â preia el conducerea.

Func┼úia emo┼úional─â ┼či credin┼úele incon┼čtiente

Printre credin┼úele incon┼čtiente pornite din experien┼úele traumatizante din aceast─â perioad─â se includ urm─âtoarele:

Trebuie s─â m─â descurc singur.
Trebuie s─â ar─ât c─â nu am nevoie de nimeni ┼či de nimic.
Nu merit dragoste, deci nu sunt demn s─â fiu iubit.
Merit s─â fiu iubit doar când dau.
Nevoile altcuiva sunt mai importante decât ale mele.
Fericirea mea depinde de cât m─â plac ceilal┼úi.

Credin┼úele incon┼čtiente izvorâte din experien┼úele pozitive în timpul acestei perioade includ:

Am dreptul s─â am ┼či s─â-mi exprim nevoile ┼či dorin┼úele.
Via┼úa m─â hr─âne┼čte.
Via┼úa este rodnic─â ┼či îmbel┼čugat─â, iar eu merit generozitatea vie┼úii.
Sunt liber ┼či destul de împlinit ca s─â-mi pese de ceilal┼úi.
Ceilalţi au dreptul de a avea propriile lor nevoi.

Acestea sunt bazele emo┼úionale ce stau la temelia capacit─â┼úii de a fi categoric în mod just, de a fi direct, în loc de a fi manipulator.

Împlinirea acestor nevoi, necesitate a dezvolt─ârii, este punctul din care, mai târziu, vom contura în mod natural un spirit generos. Satisfacerea deplin─â a nevoilor sugarului ne d─â capacitatea de a respecta în mod real nevoile ┼či limitele celorlal┼úi; vom renun┼úa cu elegan┼ú─â când cineva ne va spune “nu”. For┼úa interioar─â ce ne permite s─â suport─âm dezam─âgirile ┼či s─â facem fa┼ú─â realit─â┼úii c─â nu întotdeauna ob┼úinem ceea ce vrem, izvor─â┼čte din împlinirea copil─âriei timpurii, nu dintr-o independen┼ú─â prematur─â impus─â.

Ini┼úiativa, auto-motivarea, vitalitatea emo┼úional─â ┼či rezisten┼úa, r─âbdarea - toate aceste calit─â┼úi sunt cultivate atunci când, în acest stadiu secundar al dezvolt─ârii, se întâlnesc condi┼úiile optime. Independen┼úa adev─ârat─â, opus─â defensivei bazate pe suportul propriu (Nu am nevoie de nimeni) este, paradoxal, produsul dependen┼úei acceptate. Independen┼úa emo┼úional─â ne permite s─â ne iubim pe noi în┼čine. Ne d─â posibilitatea s─â rela┼úion─âm cu ceilal┼úi printr-o leg─âtur─â intim─â, dar, de asemenea, ne d─â voie s─â-i l─âs─âm s─â se distan┼úeze de noi la momentul potrivit.

Potenţiala manifestare a traumei la adult

Când nevoilor noastre nu li se r─âspunde în perioada oral─â a dezvolt─ârii, r─âmânem bloca┼úi în dependen┼ú─â, tr─âind cu iluzia mamei care trebuie s─â apar─â, tânjind în subcon┼čtient dup─â fericirea pierdut─â a unit─â┼úii de la sân. “Sugem” ┼či ne ag─â┼ú─âm de rela┼úii, mâncare, alcool, droguri, tutun, jocuri de noroc sau bunuri materiale. Ne sim┼úim de parc─â via┼úa ne este datoare, în timp ce a┼čtept─âm pasivi ca lucrurile s─â se schimbe, ori ne gr─âbim s─â ne ag─â┼ú─âm de ea. Neîmplini┼úi în fond, r─âmânem “sugari”, creduli în fa┼úa trucurilor seduc─âtoare ale ma┼čin─âriilor PR, ale campaniilor de vânz─âri ┼či ale persoanelor carismatice. O persoan─â ale c─ârei nevoi suflete┼čti sunt în general satisf─âcute este mai pu┼úin predispus─â, mai târziu în via┼ú─â, unor rela┼úii interpersonale co-dependente, idolatriei sau viciilor. O trecere s─ân─âtoas─â prin aceast─â perioad─â conduce c─âtre un scepticism s─ân─âtos mai târziu. O astfel de persoan─â nu este u┼čor de p─âc─âlit ┼či va fi mai vigilent─â în rela┼úiile sale.

Cramponarea în co-dependen┼úa pe care o afi┼č─âm în rela┼úii nu ne aduce mul┼úumire, a┼ča c─â ne învinov─â┼úim unii pe al┼úii pentru neîmplinirile personale. Ne iluzion─âm cu no┼úiuni romantice de genul “iubirii adev─ârate”, care va dura pentru totdeauna, o uniune simbiotic─â imaginar─â, care ne va umple toat─â nevoia de iubire ┼či în┼úelegere. În consecin┼ú─â, avem a┼čtept─âri nerealiste de la ceilal┼úi. Alternativ, ne auto-sugestion─âm c─â nu avem nevoie de nimeni ┼či clac─âm din cauza oboselii sau a am─âr─âciunii.

Cre┼čterea nesaturat─â devine nes─â┼úioas─â. L─âcomia f─âr─â suflet ce ne tulbur─â civiliza┼úia nu este altceva decât plânsul copilului fl─âmând emo┼úional, strivit în persoana unui adult. 

Robin Grille este psiholog in Sydney, Australia. Este autorul c─âr┼úilor "Parenting for a Peaceful World" ┼či "Heart to Heart Parenting". Îi pute┼úi citi lucr─ârile pe adresa www.our-emotional-health.com.

Textul în original

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


┬ę attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  15 afisari ├«n luna aceasta
  16 afisari ├«n luna trecuta
  3833 afisari din 17.01.2008.