Către Foppapedretti

Autoare: Antonella Sagone

Tradus de Andreina Balog

Către Foppapedretti,

Sunt fiica nou-născută a unei cliente de a dvs. Vă scriu în legătură cu aparatul dvs. pentru analiza plânsului pe care mi l-au cumpărat părinţii după ce au citit nota informativă, pentru a vă aduce la cunoştinţă că aparatul vostru este chiar defectuos.

Afirmaţi că aparatul este primul analizator al plânsului care le va spune părinţilor, în câteva secunde, ce se întâmplă cu copilul lor: dacă-i este foame, dacă-i este somn, dacă vrea să se joace, dacă e bolnav sau dacă e nervos. Afirmaţi că e un nou aparat electronic capabil să aducă liniştea copilului deoarece a te îngriji corect de copilul tău înseamnă a-i da siguranţă în viitor, înseamnă stimularea sa şi vă ajuta pe dvs. pentru ca experienţa genitorială să devină minunată, în mai mică măsură neliniştitoare. Aparatul pentru analiza plânsului e de un mare ajutor pentru părinţi.

Îmi permit să vă contrazic. Ar fi fost mult mai simplu să li se permită părinţilor mei să înţeleagă care sunt nevoile mele, să-şi urmeze instinctul, fără să fie asaltaţi de fiecare dată când mă iau în braţe cu acuzaţia că m-ar răsfaţa. Ar fi fost suficient ca mamei mele să i se fi permis să stea cu mine încă de la naştere, să mă atingă în loc să fiu separată de ea cu orele, fiind dusă să fiu alăptată după un program absurd, în ridicolele lor pătuţuri cu rotile. Ar fi fost suficient să se fi recunoscut odată pentru totdeauna că noi, fiinţele umane, suntem o specie socială, avem nevoie unii de alţii şi ne bucurăm de companie reciprocă şi contact, în loc să se încerce să mi se impună un program, disciplinarea şi educaţia înspre autonomie.

Sentimentul de siguranţă al unui individ nu se dezvoltă datorită faptului că părinţii acestuia urmează în mod automat sfaturile unui maşini standardizate, ci pentru că se răspunde afectuos copilului lor deosebit.

Vrem să discutăm şi despre siguranţa părinţilor? A urmări indicaţiile unui aparat ar trebui să-i determine să fie mai mult sau mai puţin liniştiţi? Nu ar fi mai puţin neliniştitor pentru mamă să ştie că se poate relaxa împreună cu copilaşul său deoarece ceea ce simte că trebuie făcut este corect în proporţie de 90%? Nu ar fi mai puţin neliniştitor pentru ea să fie lăsată în pace de către toţi "experţii" care spun că este greşit să răspunzi tandru, afectuos copilului tău.

În acelaşi timp, mă simt foarte ofensantă din cauza faptului că mama mea a considerat necesar să achiziţioneze un traducător al nevoilor mele, căci nu am nevoie ca plânsul meu să fie interpretat; fundamental, eu nu am nevoie să fiu înţeleasă 100%. Am doar nevoie, şi asta ar trebui să fie evident, să stau cu mama. Şi pe urmă, dacă ea e aici cu mine şi mă ţine în braţe atunci când plâng, atunci când râd şi dacă are un sân pregătit pentru mine oricând îmi vine în minte să stau la sân, chiar nu este deloc nevoie să se înţeleagă nimic altceva.

Aparatul vostru a produs o serie de comportamente aberante şi de nedorit în părinţii mei. Înainte de toate, fiind un decodificator al plânsului, mama mea nu se mişcă până când nu urlu deoarece aşteaptă să plâng ca să înţeleagă ce vreau, fără să observe că de ceva timp eu semnalez în alte moduri dorinţa mea de a sta cu ea. În acelaşi timp, minunea aia a voastră este orientată în sus, astfel încât eu trebuie să-mi distrug plămânii urlând dacă vreau ca mama să scoată sânul ăla odată afară. Şi dacă urlu prea rău (ceea ce e de înţeles având în vedere nervozitatea care deja mi-a fost creată) în loc să mă alăpteze mă duce la medic care-mi prescrie nenorocitele acelea de picături. Iar aceştia nu fac altceva decât să-mi schimbe scutecul şi mă pun să simulez eructări. Printre altele, deşi n-am împlinit încă nici trei săptămâni, deja discută să-mi caute baby sitter, pentru că oricum există "traducătorul". Simplul fapt de a da credit aparatului vostru nenorocit i-a convins că sunt nişte handicapaţi incapabili să mă ia în braţe fără acordul proiectanţilor voştri, proiectanţi care trebuie să fie persoane cu mari frustrări.

Ştii ce zic, domnule Foppapedretti? Aşteaptă doar să încep să umblu de-a buşilea şi aparatul voastru va zbura fix de la etajul al treilea.
Semnat: a dvs. niciodată clientă,
Pupa

Textul în original

Comentarii/discuţii pe marginea articolului

 


© attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  3 afisari în luna aceasta
  8 afisari în luna trecuta
  2711 afisari din 17.01.2008.