Coeficientul de inteligenţă (IQ) - doar o faţă a monedei - Cultivă inteligenţa emoţională a copilului tău - Partea a II-a

Autor: Robin Grille

Tradus de Raluca Nanu

Urm─âtorul articol constituie partea a doua dintr-o serie de trei, privind etapele de dezvoltare a inteligen┼úei emo┼úionale a copilului. Se bazeaz─â pe o serie îndelungat─â de cercet─âri ┼či observa┼úii clinice f─âcute de psihologi ┼či psihiatri (din discipline psihoanalitice ┼či psihoterapie centrat─â pe corp) cum ar fi Wilhelm Reich, Alexander Lowen, Chris Campbell, Stanley Keleman, Margaret Mahler, Louise Kaplan ┼či al┼úii.

Al doilea rit de trecere: Dreptul de a avea nevoi

Ce se întâmpl─â: Imediat dup─â na┼čtere pân─â la aproximativ 18 luni, aten┼úia copilului se dirijeaz─â în direc┼úia satisfacerii nevoilor ┼či con┼čtientiz─ârii de sine ┼či este concentrat─â în jurul ┼či în interiorul gurii. Bra┼úele ┼či mâinile copilului, pielea lui ┼či, în special, gura lui, sunt centre fine de con┼čtiin┼ú─â, care îl leag─â într-un mod pl─âcut de o lume hr─ânitoare. Multe culturi pledeaz─â pentru al─âptarea la cerere ┼či co-sleeping, cât timp copilul este atât de vulnerabil ┼či dependent. Bebelu┼čul este arareori l─âsat jos ┼či r─âmâne aproape permanent în contact fizic cu un p─ârinte iubitor sau cu un frate mai mare, cel pu┼úin pân─â în momentul în care semnaleaz─â dorin┼úa de a se târî sau de a merge.

Mai importante decât avantajele nutri┼úionale ┼či fizice ale al─âpt─ârii sunt beneficiile psihologice ┼či emo┼úionale, precum ┼či hrana spiritual─â ce vine dintr-o atingere cald─â, iubitoare, dintre sân ┼či gura copilului. Din p─âcate, biberonul nu poate reproduce lini┼čtea, atenuarea grani┼úei fizice mam─â-copil, ce vine din atingerea direct─â, intim─â a pielii.

În condi┼úii normale, al─âptarea inund─â copila┼čul cu un extraordinar sentiment de plenitudine ┼či suficien┼ú─â. Un izvor de senza┼úii pl─âcute îi str─âbate corpul atunci când i se ofer─â ce î┼či dore┼čte natural, stimulat de reflexul puternic de a suge. Un depozit de serenitate ┼či mul┼úumire se întip─âre┼čte astfel adânc în mintea ┼či corpul copilului, disponibil ulterior în via┼ú─â. Dac─â aceast─â leg─âtur─â unic─â mam─â-copil se stabile┼čte conform nevoilor semnalate de copil ┼či nu de exigen┼úele robotice ale programelor moderne, o p─âtur─â de securitate emo┼úional─â ┼či mul┼úumire se a┼čeaz─â, creând copilului convingerea c─â lumea este un loc prietenos, iubitor.

Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii raporteaz─â c─â, la nivel mondial, vârsta medie a în┼ú─ârc─ârii totale (definit─â ca încetarea complet─â a al─âpt─ârii) dep─â┼če┼čte 4 ani! În cartea sa “Al─âptarea, un ghid pentru cadrele medicale” (1985), Ruth A. Lawrence situeaz─â aceast─â cifr─â la 4.2 ani. Este evident faptul c─â al─âptarea favorizeaz─â un suport psihologic vital, care se continu─â mult dup─â ce nu mai este esen┼úial din punct de vedere nutri┼úional. Practica standard de în┼ú─ârcare, surprinz─âtor de precoce în cultura noastr─â necesit─â, cu siguran┼ú─â, revizuire. Predilec┼úia în culturile occidentale pentru o rupere prematur─â a leg─âturii orale mam─â-copil a introdus un element ne-necesar ┼či adesea traumatic în procesul de în┼ú─ârcare. Din fericire, am început, m─âcar, s─â ne mi┼čc─âm în direc┼úia bun─â. Constat─âm c─â este acceptat─â din ce în ce mai mult ideea de al─âptare la cerere, în┼ú─ârcare târzie (OMS, exper┼úi în al─âptare ┼či pediatri recomand─â acum în┼ú─ârcarea la doi ani sau chiar, preferabil, mai târziu. Nevoile în schimbare ale copilului reprezint─â cel mai de încredere ghidaj) ┼či un suport sporit din partea consultan┼úilor în lacta┼úie ┼či a consilierilor.

Dezvoltarea optim─â: În acest moment, p─ârin┼úii (în special mama) care simt, în general, c─â au pe cine se baza în via┼ú─â ┼či care au fost crescu┼úi adecvat ei în┼či┼či, vor fi capabili s─â r─âspund─â empatic ┼či spontan nevoilor fizice, emo┼úionale ┼či spirituale ale copilului lor. Ideal, copilul este al─âptat la cerere, cu aten┼úia concentrat─â atât pe leg─âtura spiritual─â ┼či emo┼úional─â mam─â-copil, cât ┼či pe hrana fizic─â. Aceasta include ┼či tandre┼úea emanat─â din ┼úinerea la piept a copilului ┼či contactul vizual ce comunic─â pl─âcerea maternit─â┼úii. Contrar tendin┼úelor accelerate ale îngrijirii moderne a copilului din Occident, acesta nu este un moment potrivit de a înv─â┼úa copilul s─â fie independent. În aceast─â etap─â copilul ar trebui s─â doarm─â foarte aproape de p─ârin┼úi sau chiar în pat cu ace┼čtia, r─âmânând legat de ei prin miros, sunet ┼či atingere.

Dac─â sunt asculta┼úi, copiii transmit foarte clar semnale atunci când sunt gata s─â experimenteze independen┼úa. Ei se întind spre sol pentru a se putea sim┼úi pe ei în raport cu acesta. Î┼či mut─â privirea dinspre chipul mamei spre misterul ┼či fascina┼úia obiectelor din dep─ârtare. Î┼či mi┼čc─â membrele, în încerc─âri timpurii de a se auto-deplasa ┼či, apoi, de a se târî ┼či merge. Îns─â, în cea mai mare parte a timpului, doresc s─â se afle, înc─â, în apropierea mamei. Sarcina noastr─â, ca ┼či p─ârin┼úi, este de a da libertate copiilor, în func┼úie de necesit─â┼úile lor, în loc s─â îi for┼ú─âm s─â creasc─â dup─â ale noastre. Între timp, atingerile, ┼úinutul în bra┼úe ┼či contactul corporal sunt necesare, frecvent ┼či constant, copiii beneficiind de pe urma purtatului în sling sau în alt fel, în contact direct. De obicei, copiii c─ârora li se ofer─â un astfel de mediu tind s─â fie mai calmi ┼či mul┼úumi┼úi, cât timp p─ârin┼úii sunt relativ împ─âca┼úi în a se d─ârui.

Dac─â bebelu┼čului aflat în etapa oral─â a dezvolt─ârii i se permite suptul ocazional de lini┼čtire, pân─â se autoîn┼úarc─â (de obicei mult mai târziu decât o cer obiceiurile occidentale), urm─âtorul nivel de independen┼ú─â psihologic─â se dezvolt─â natural, dintr-o baz─â puternic─â de echilibru emo┼úional.

Sarcina de dezvoltare: În aceast─â etap─â, copilul încearc─â s─â înve┼úe c─â este OK s─â aib─â nevoi, s─â se îndrepte spre ceilal┼úi ┼či s─â cear─â ceea ce vrea. La un nivel de baz─â, el înva┼ú─â c─â este îndrept─â┼úit s─â cear─â ┼či înva┼ú─â despre bucuria de a primi. Ceea ce se memoreaz─â în acest fel este c─â satisfac┼úia ┼či împlinirea sunt drepturi din na┼čtere, pe care merit─â s─â le urm─âre┼čti viguros ┼či asertiv. Capacitatea noastr─â de a ne p─âsa de ceilal┼úi, de a d─ârui, generozitatea, sunt autentice în m─âsura în care noi am beneficiat de o eperien┼ú─â favorabil─â în aceast─â etap─â. Independen┼úa real─â, în opozi┼úie cu atitudinea defensiv─â de a te baza doar pe tine, poate r─âs─âri doar din saturarea nevoilor de dependen┼ú─â.

Principalele experien┼úe dureroase: A l─âsa singur un copil la aceast─â vârst─â, plângând pentru perioade lungi ┼či refuzându-i aten┼úia ┼či contactul pe care el le solicit─â au un impact profund ┼či consecin┼úe pe termen lung asupra dezvolt─ârii lui emo┼úionale. El absoarbe profund mesajul c─â nu trebuie s─â î┼či manifeste dorin┼úele sau nevoile; instinctele lui de a se exterioriza se pr─âbu┼česc ┼či se resemneaz─â. Înc─â nu este înzestrat s─â se descurce cu gratific─ârile ulterioare, de aceea programul de mas─â rigid, în┼ú─ârcarea precoce ┼či “plânsul controlat” sunt percepute ca abandon ┼či neglijare. La cealalt─â extrem─â, p─ârin┼úii exagerat de anxio┼či ┼či indulgen┼úi îl fac s─â tresar─â ┼či îi tulbur─â lini┼čtea natural─â, întrerupându-i necesitatea de a-┼či exprima stresul emo┼úional acumulat. Calea de mijoc const─â în a urma semnalele copilului, l─âsându-l pe el s─â preia controlul.

Func┼úionarea emo┼úional─â ┼či convingerile fundamentale: Printre convingerile întip─ârite în urma unor experien┼úe dureroase suferite în aceast─â perioad─â se includ: Trebuie s─â fac lucrul acesta singur. Trebuie s─â demonstrez c─â nu am nevoie de nimeni ┼či de nimic. Nu merit dragostea. Nu pot fi iubit. Pot fi iubit numai dac─â nu am nevoi emo┼úionale. Pot fi iubit numai atunci când ofer. Necesit─â┼úile altora sunt mai importante decât ale mele. Fericirea mea depinde de a fi pl─âcut de al┼úii.

Printre convingerile intime care apar în urma unor experien┼úe pozitive din aceast─â perioad─â se includ: Am dreptul s─â am ┼či s─â îmi verbalizez necesit─â┼úile ┼či dorin┼úele. Via┼úa m─â hr─âne┼čte. Via┼úa ofer─â din abunden┼ú─â ┼či eu merit generozitatea acesteia. Sunt liber ┼či împlinit suficient cât s─â îmi pese de al┼úii. Al┼úii au dreptul, de asemenea, s─â aib─â nevoi. Acestea sunt temelia emo┼úional─â care st─â la baza capacit─â┼úii de a-┼či sus┼úine corespunz─âtor convingerile ┼či de a fi o persoan─â direct─â, nu manipulativ─â sau viclean─â.

Împlinirea acestor necesit─â┼úi esen┼úiale în dezvoltare reprezint─â fântâna din care mai târziu vom putea scoate o generozitate natural─â a spiritului. Satisfacerea deplin─â a necesit─â┼úilor din copil─ârie este, de asemenea, ceea ce ne ofer─â capacitatea de a respecta în mod sincer nevoile ┼či limit─ârile celorlal┼úi, de a renun┼úa cu gra┼úie atunci când suntem refuza┼úi. For┼úa organic─â ce ne permite s─â facem fa┼ú─â dezam─âgirilor ┼či s─â accept─âm faptul c─â nu ob┼úinem întotdeauna ceea ce vrem, izvor─â┼čte din satisfac┼úiile din prima copil─ârie ┼či nu din “independen┼úa” prematur─â, ob┼úinut─â for┼úat.

Ini┼úiativa, auto-motiva┼úia, robuste┼úea emo┼úional─â, r─âbdarea - toate aceste calit─â┼úi sunt cultivate atunci când se întrunesc condi┼úiile optime în aceast─â a doua etap─â de dezvoltare. Adev─ârata independen┼ú─â, în contradic┼úie cu defensivul “m─â bazez doar pe mine” (“nu am nevoie de nimeni”), este, paradoxal, produsul accept─ârii dependen┼úei. Independen┼úa emo┼úional─â ne permite s─â ne pese cu adev─ârat de noi în┼čine, ne d─â puterea de a ne deschide c─âtre ceilal┼úi pentru o leg─âtur─â intim─â, îns─â ┼či puterea de a le da drumul.

Poten┼úiale manifest─âri ulterioare ale traumelor: Când necesit─â┼úilor noastre nu li se r─âspunde în aceast─â etap─â oral─â de dezvoltare, r─âmânem ancora┼úi într-o stare de dependen┼ú─â, tr─âind ca ┼či când înc─â am a┼čtepta-o pe mama s─â apar─â, dorind în subcon┼čtient fericirea de a fi unul, la sân. “Sugem” ┼či ne ag─â┼ú─âm de rela┼úii, mâncare, alcool, droguri, tutun, jocuri de noroc sau bunuri materiale. Avem impresia c─â via┼úa ne este datoare, a┼čteptând pasiv ca lucrurile s─â se schimbe sau acaparând ner─âbd─âtori via┼úa. Neîmplini┼úi în profunzime, r─âmânem la stadiul de “sugari”, u┼čor de în┼čelat de c─âtre ma┼čina┼úiunile PR, campaniile de marketing ┼či indivizi “carismatici”. Un individ s─ân─âtos, la ale c─ârui necesit─â┼úi emo┼úionale li s-a r─âspuns în esen┼ú─â, este mai pu┼úin predispus mai târziu în via┼ú─â la rela┼úii co-dependente, idolatrie ┼či dependen┼úe. O traversare s─ân─âtoas─â a acestei etape contribuie la dezvoltarea unui scepticism s─ân─âtos mai târziu. O asemenea persoan─â nu este u┼čor de p─âc─âlit, va fi mai perspicace în cadrul rela┼úiilor sale.

A ne ag─â┼úa de astfel de rela┼úii co-dependente nu aduce mul┼úumire, a┼ča c─â d─âm vina unii pe ceilal┼úi pentru insatisfac┼úiile personale. Ne imagin─âm pove┼čti romantice despre “dragostea adev─ârat─â” care dureaz─â o ve┼čnicie, o uniune ireal─â ┼či simbiotic─â ce va împlini toate nevoile noastre de dragoste ┼či în┼úelegere; ┼či astfel nutrim a┼čtept─âri nerealiste unul de la cel─âlalt. Într-o alt─â variant─â, ne convingem singuri c─â nu avem nevoie de nimeni, dar ne pr─âbu┼čim de epuizare ┼či am─âr─âciune. Cel nesatisf─âcut cre┼čte pentru a deveni de nes─âturat. L─âcomia acaparant─â ce ne afecteaz─â civiliza┼úia nu este altceva decât strig─âtul copilului subnutrit emo┼úional, deghizat într-un ve┼čmânt de adult .

Al treilea rit de trecere: Dreptul de a fi susţinut

Ce se întâmpl─â: Aceast─â etap─â se întinde de la 6 luni pân─â la 2 ani. Aceast─â etap─â este cea în care copilul începe s─â fac─â primi pa┼či, fragili ┼či nesiguri, de la simbioz─â c─âtre autonomie. Pân─â c─âtre aproximativ 18 luni, copilul nu a înv─â┼úat complet s─â fac─â distinc┼úia între mam─â ┼či el însu┼či ┼či se percepe pe sine ┼či pe mama ca parte dintr-un continuum. Mi┼čcarea incipient─â c─âtre diferen┼úiere este, de nevoie, fragil─â ┼či experimental─â la început. Apar frecvente regrese c─âtre mam─â (┼či, tot mai des, c─âtre tat─â). Diferen┼úele încep s─â devin─â reale copilului pe m─âsur─â ce el î┼či descoper─â treptat ┼či î┼či st─âpâne┼čte puterea motrice de a-┼či stabili singur obiectivul, prin mersul de-a bu┼čilea, ridicarea în picioare ┼či mers. Tipare primitive ale vorbirii erup acum ┼či toate aceste schimb─âri încep s─â îi dea copilului, pentru prima oar─â, sentimentul c─â el are ceva putere asupra lui însu┼či, asupra mediului s─âu, poate începe s─â î┼či exprime alegerile. Poate articula anumite nevoi de baz─â, cu tot mai mult─â precizie, poate s─â se exteriorizeze ┼či s─â exploreze independent lumea, dincolo de mama. Are loc o veritabil─â revolu┼úie, o schimbare radical─â ┼či memorabil─â în felul în care copila┼čul se percepe pe sine în rela┼úie cu lumea. Aceast─â transformare este, în acela┼či timp, îmbucur─âtoare ┼či înfrico┼č─âtoare.

Aceast─â a treia etap─â constituie o linie fin─â de demarca┼úie în procesul de tranzi┼úie de la bebelu┼č la copil, de la starea neajutorat─â de culcat pe spate la curajul de a sta în picioare. Dezvoltarea dramatic─â ce se desf─â┼čoar─â în aceast─â perioda se refer─â la puterea personal─â, puterea de a exercita control asupra mediului, pe m─âsur─â ce copilul înva┼ú─â s─â stea în picioare, s─â fac─â primii pa┼či ┼či s─â rosteasc─â primele sale cuvinte.

Experien┼úa dezvolt─ârii optime: este nevoie de foarte mult sprijin oferit în aceast─â perioad─â. Acesta este oferit cu adev─ârat numai dac─â îndepline┼čte nevoile copilului, pe m─âsur─â ce acestea apar. Cu alte cuvinte, suport de dragul copilului, pe m─âsur─â ce copilul are nevoie de el, nu “încuraj─âri” s─â progreseze în ritmul a┼čteptat de p─ârin┼úi sau de alte persoane. Copilul are nevoie de p─ârin┼úi al─âturi de el, în încerc─ârile lui de a explora. El vrea ca noi s─â îi împ─ârt─â┼čim uimirea, pe m─âsur─â ce devine tot mai agil, s─â îl îmbr─â┼úi┼č─âm când se împiedic─â, s─â fim plasa lui de siguran┼ú─â când i se face team─â. Nu î┼či dore┼čte ca noi s─â îl lingu┼čim sau s─â îl pres─âm s─â ”progreseze”. Ritmul înn─âscut al copilului stabile┼čte m─âsura; dac─â i se permite, va ajunge s─â mearg─â ┼či s─â vorbeasc─â f─âr─â a fi gr─âbit sau for┼úat. Suportul adecvat este, deci, cel care îl accept─â ┼či atunci când este puternic dar ┼či când este fragil.

Acum când copilul a devenit mobil, trasarea limitelor devine un aspect important. Pot fi definite limite realiste pentru siguran┼ú─â, într-o manier─â plin─â de compasiune, respect ┼či claritate, f─âr─â a recurge la pedepse sau ru┼čine.

Sarcina de dezvoltare: În aceast─â etap─â, copilul înva┼ú─â dac─â poate s─â aib─â încredere în sprijinul celorlal┼úi. El trebuie s─â afle c─â este OK s─â cear─â ┼či s─â primeasc─â suport, la fel de mult ca ┼či s─â se bazeze pe for┼úele proprii; c─â este omene┼čte ┼či s─â fie vulnerabil dar ┼či puternic. Acest lucru include încrederea c─â propria vulnerabilitate va genera grij─â, nu manipulare, seduc┼úie sau ru┼činare. De asemenea, include convingea din experien┼ú─â c─â for┼úa lui va fi respectat─â, nu exploatat─â de al┼úii. El trebuie s─â disting─â între ajutorul adev─ârat ┼či ajutorul care este manipulativ sau momeala într-un cârlig. Autonomia ┼či puterea personal─â sunt acolo s─â-i serveasc─â dezvolt─ârii proprii ┼či nu a┼čtept─ârii altora. S─â sper─âm c─â el va înv─â┼úa, prin exemplu, c─â adev─ârata putere personal─â vine din onestitate, nu prin dominare. În sfâr┼čit, copilul trebuie s─â înve┼úe c─â dragostea real─â este aceea în care este iubit pentru c─â este el însu┼či, nu pentru c─â este ceea ce î┼či doresc al┼úii.

Principala experien┼ú─â traumatic─â: cre┼čterea puterii personale este o tem─â central─â a acestei perioade. Exist─â o serie de moduri în care un sprijin gre┼čit poate denatura puterea personal─â, astfel încât, în loc s─â se bazeze pe onestitate, se bazeaz─â pe manipulare, seduc┼úie sau uz de for┼ú─â. Iat─â câteva variante în care acest lucru poate s─â se întâmple:

P─ârin┼úii neîmplini┼úi sau care se simt singuri caut─â adesea confort în copilul lor, exploatând dorin┼úa acestuia de a fi acolo pentru nevoile p─ârintelui. P─ârintele poate s─â nu fie con┼čtient c─â î┼či încarc─â copilul cu propriile lui nevoi emo┼úionale neîmplinite, ag─â┼úându-se neadecvat de copil, care este nevoit s─â se maturizeze prea repede. R─âsplata pentru copil este faptul de a se sim┼úi special.

Este foarte tentant în aceast─â etap─â s─â manipulezi copilul, în sensul de a-┼či dep─â┼či propria nevoie pentru cre┼čtere sus┼úinut─â. Capcana const─â în tenta┼úia de a face copilul special pentru a fi “un campion'' sau presându-l pentru a-i face pe mama ┼či pe tata mândri de el. Aceast─â atitudine orienteaz─â copilul c─âtre pref─âc─âtorie sau actorie: adul┼úii devin audien┼úa lor încântat─â, iar copilul se îndep─ârteaz─â de adev─âratul “eu” pentru a proiecta o imagine, un rol, preg─âtit pentru a primi aplauze. În încercarea de a avea “copilul minunat” cu care se pot l─âuda, “suportul” devine manipulativ ┼či exploatativ. Încurajarea copilului de a performa mai competent (de a merge, a vorbi, de a fi “dr─âgu┼ú”) risc─â s─â fie seduc─âtoare pentru copil, care încearc─â de bun─â voie s─â satisfac─â a┼čtept─ârile p─ârin┼úilor. El schimb─â pl─âcerea intrinsec─â de a realiza ceva cu putera de a distra, de a face pe plac ┼či, astfel, de a-i controla pe ceilal┼úi. Ca atare, încurajarea seductiv─â se afl─â în contrast cu împ─ârt─â┼čirea ┼či s─ârb─âtorirea pl─âcerii copilului, câ┼čtigata din realiz─ârile sale.

Unii copii sunt determina┼úi de unul dintre p─ârin┼úi s─â umple golul unui partener absent, care nu se comport─â adecvat sau este alcoolic. R─âspunzând la semnalele p─ârintelui ┼či sim┼úind durerea acestuia, copilul se maturizeaz─â prematur ┼či devine “b─ârb─â┼úelul mamei” sau “feti┼úa tatei”. Pentru a împlini nevoile emo┼úionale ale adultului, copilul trebuie s─â înve┼úe s─â î┼či nege propria fragilitate, propria nevoie pentru suport. El înva┼ú─â rapid s─â î┼či abandoneze “eul” propriu, copil─âresc ┼či s─â prezinte o imagine fals─â, proiectat─â s─â î┼či încânte p─ârin┼úii. În sinea sa, el se simte profund tr─âdat ┼či devine suspicios ┼či neîncrez─âtor; totu┼či se adapteaz─â: câ┼čtiga controlul asupra p─ârin┼úilor prin satisfacerea acestora, prin ascunderea vulnerabilit─â┼úii sale ┼či prin a deveni indispensabil. Este alarmant cum un copil mic poate s─â se muleze pentru rolul de protector, vindec─âtor sau confident. Acest copil, prematur dezvoltat, devine abil în a detecta nevoile nespuse ale altora ┼či câ┼čtig─â control prin promisiunea de a împlini aceste nevoi. Abuzul, de data aceasta, const─â în a oferi prea mult─â putere copilului, c─âruia i se transmite mesajul (sau îl prinde, intuitiv) c─â p─ârintele depinde de el.

Pe m─âsur─â ce stabilirea limitelor devine din ce în ce mai important─â, pedeapsa, umilirea, ru┼činarea î┼či scot la iveal─â capetele în familiile autoritare. Buim─âci┼úi de noua ┼či exuberanta mobilitate a copila┼čului, p─ârin┼úii încearc─â s─â câ┼čtige control prin dominarea sau oferirea de prea mult─â putere copilului. Copiii r─âspund p─ârin┼úilor dominatori prin alternarea de “comportamente bune” cu acte de rebeliune. Curând, vor avea impresia c─â rela┼úiile se bazeaz─â pe control, manipulare, “cel mai mare are întotdeauna dreptate” ┼či se comport─â ca atare. În special b─âie┼úii, pe m─âsur─â ce cresc, sunt umili┼úi dac─â î┼či arat─â vulnerabilitatea, cu mesaje precum “b─âie┼úii nu plâng”, “fii b─ârbat” etc. Curând b─âiatul înva┼ú─â s─â trag─â aer în piept ┼či s─â fie “dur” pentru t─âticul lui.

Cu cât se str─âduie┼čte mai mult s─â mimeze calit─â┼úile care sunt a┼čteptate de la el, cu atât mai mult copilul pierde leg─âtura cu natura sa real─â. Copilul se metamorfozeaz─â în valorosul mic adult de┼čtept, care are grij─â de p─ârin┼úii lui sau care îi impresioneaz─â pe prietenii acestora. Este copilul rezistent, actorul sau seduc─âtorul care, prin dep─â┼čirea inocen┼úei ┼či vulnerabilit─â┼úii copil─âriei, câ┼čtig─â mândria p─ârinteasca ┼či mângâierile recompensatoare.

Func┼úionarea emo┼úional─â ┼či convingerile fundamentale: suportul optim oferit în aceast─â perioad─â duce la convingeri intime precum: Am dreptul de a fi sprijinit. Pot cere sprijinul celorlal┼úi f─âr─â ru┼čine ┼či f─âr─â teama de a fi folosit, exploatat, manipulat. Am dreptul s─â îmi fie fric─â, s─â fiu vulnerabil, s─â m─â simt slab. Este ok ┼či nu este ru┼činos s─â cer ajutorul. A fi cinstit ┼či direct func┼úioneaz─â mai bine decât manipularea, uneltirea sau pref─âc─âtoria. Sunt demn de iubire pentru cine sunt eu, nu pentru imaginea pe care o afi┼čez.

Convingeri fundamentale care apar din experien┼úe d─âun─âtoare în aceast─â perioad─â: niciodat─â s─â nu ai încredere în nimeni. Întotdeauna s─â fii circumspect la motivele celorlal┼úi. Întotdeauna s─â ai controlul, s─â fii primul, de preferat s─â ai autoritate. Nu sunt o persoan─â valoroas─â decât dac─â sunt “un câ┼čtig─âtor”. Dac─â pierd, nu am nici o valoare, sunt un “ratat”. Dac─â permit oamenilor s─â se apropie de mine, o s─â îmi vad─â sl─âbiciunile ┼či se vor folosi de mine. Vulnerabilitatea este ru┼činoas─â. Dac─â sunt cu adev─ârat cinstit, voi fi manipulat. Oamenii m─â iubesc numai pentru ceea ce le pot oferi. Sunt în siguran┼ú─â cât timp îi pot manipula pe ceilal┼úi. Oamenii pot fi cu u┼čurin┼ú─â manipula┼úi dac─â le cuno┼čti nevoile.

Poten┼úiale manifest─âri ulterioare ale traumelor: odat─â ce copilul realizeaz─â, în prima copil─ârie, c─â are puterea de a-┼či gratifica p─ârin┼úii, el va suferi de o cre┼čtere a egoului. Introducerea “disciplinei” aspre sau a controlului în aceast─â perioad─â aduce o în─âsprire a personalit─â┼úii. Rezultatele sunt fie o personalitate exagerat de dominant─â, fie un individ care a înv─â┼úat s─â controleze prin promisiuni, pretexte sau seduc┼úie. Puterea personal─â este distorsionat─â în semnifica┼úie ┼či este exercitat─â prin dominare, amenin┼úare sau promisiune am─âgitoare. O înclina┼úie de a nu avea încredere în ceilal┼úi inhib─â orice manifestare de sl─âbiciune, de aceea el î┼či men┼úine controlul prin negarea propriei vulnerabilit─â┼úi umane ┼či a neajunsurilor. Personajul afi┼čat lumii poate fi fermec─âtor, carismatic, intimidant, chiar extraordinar. Totu┼či va p─ârea fals, neautentic acelora care vor c─âuta la el umanitatea ┼či concretul. Tipologiile personalit─â┼úii variaz─â de la tipul dur la cuceritor, de la actor, vedet─â rock, vânz─âtorul viclean, la dictator.

Sistemul nostru comercial se bazeaz─â pe întrep─âtrunderea dintre tenta┼úie ┼či naivitate, o potrivire a disfunc┼úiilor ce decurg din al doilea ┼či al treilea rit de trecere. Atitudinea credul─â fa┼ú─â de “imagine” ┼či PR deriv─â din neîmplinirile din etapa a doua ┼či furnizeaz─â un teren fertil pentru munca am─âgitorilor agen┼úi de publicitate, marketing ┼či a iluzioni┼čtilor de PR. Modelul nostru de autoritate “solid─â”, implacabil─â, creeaz─â supunere ┼či un cult al eroului ┼či se datoreaz─â unor situa┼úii nerezolvate din a treia etap─â al acestui rit de trecere al primei copil─ârii. Acum se stabilesc mentalit─â┼úile de “câ┼čtig─âtori ┼či învin┼či” ┼či o atitudine de dominare exploatatoare fa┼ú─â de lume ┼či resursele ei.

Robin Grille este psiholog in Sydney, Australia. Este autorul c─âr┼úilor "Parenting for a Peaceful World" ┼či "Heart to Heart Parenting". Îi pute┼úi citi lucr─ârile pe adresa www.our-emotional-health.com.

Textul în original

Comentarii/discuţii pe marginea subiectului

 


┬ę attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  4 afisari ├«n luna aceasta
  10 afisari ├«n luna trecuta
  2501 afisari din 17.01.2008.