Obiectiv: Investigarea asociaÅ£iei dintre cezariana la cerere si morbiditatea respiratorie neonatală ÅŸi importanÅ£a alegerii momentului optim în cazul cezarienei la cerere.
Metodă: Studiu de grup, cu informaţii colectate de la grupul de naştere Aarhus din Danemarca.
Cadru: Departamentul de obstetrică şi departamentul de neonatologie din cadrul unui spital universitar din Danemarca.
ParticipanÅ£i: ToÅ£i nou-născuÅ£ii vii fără malformaÅ£ii, cu vârste gestaÅ£ionale cuprinse între 37 ÅŸi 41 de săptămâni, născuÅ£i între 1 ianuarie 1998 si 31 decembrie 2006 ( 34458 de copii).
Principalele măsurători urmărite: morbiditatea respiratorie (tahipneea tranzitorie a nou-născutului, sindromul opririi respiraţiei, hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului) şi morbiditatea respiratorie gravă (terapie cu oxigen mai mult de două zile, presiune pozitivă continuă asupra căilor respiratorii sau necesitatea ventilaţiei mecanice).
Rezultate: În urma cezarienei la cerere s-au născut 2687 de bebeluÅŸi. Prin comparaÅ£ie cu bebeluÅŸii născuÅ£i vaginal, s-a constatat un risc de morbiditate respiratorie la sarcinile de 37 de săptămâni (cu probabilitate de 3.9, 95% interval de încredere de la 2.4 până la 6.5), de 38 de săptămâni (3.0, de la 2.1 la 4.3) ÅŸi de 39 de săptămâni (1.9, de la 1.2 la 3.0). Riscurile crescute de morbiditate înregistrate au evidenÅ£iat acelaÅŸi model, dar cu probabilităţi crescute: o creÅŸtere de cinci ori mai mare a fost constatată la 37 de săptămâni (5.0, de la 1.6 până la 16.0). Aceste rezultate au rămas practic neschimbate după excluderea sarcinilor complicate de diabet, pre-eclampsie, retarduri de creÅŸtere intrauterină sau prezentaÅ£ie pelviană.
Concluzie: Comparând bebeluÅŸii născuÅ£i vaginal sau prin cezariană de urgenţă cu cei născuÅ£i prin cezariană la cerere, născuÅ£i la termen sau aproximativ la termen, se constată că aceÅŸtia din urmă riscă afecÅ£iuni de morbiditate respiratorie. Riscul creÅŸte cu cât vârsta gestaÅ£ională este mai mică.