Hormonii mamelor

Autor: Alessandro Volta

Tradus de Anca Gembăşel

După naştere, se spune că femeia „are hormoni”. De obicei această frază nu este folosită drept compliment şi în general se lasă să se înţeleagă că în creierul lăuzelor se produc substanţe care justifică „comportamentele ciudate”. Azi, însă, ştiinţa a identificat cu precizie care sunt aceşti hormoni şi ce efecte produc în organismul nostru. Cunoscând mai bine unii dintre „hormonii mamelor” reuşim poate să înţelegem ceva mai multe despre naştere şi s-ar putea să avem chiar şi surprize.

Prolactina

Este produsă de o glandă din creier numită hipofiză; funcţia ei principală este de a comanda sânilor producţia de lapte. Activarea prolactinei este provocată de sugerea sfârcului, dar pentru unele mame e suficient stimulul auditiv al plânsului copilului. Cine alăptează trebuie să ştie că prolactina (în cazul tuturor mamiferelor) este produsă în cea mai mare parte în timpul nopţii, când probabil mediul este mai relaxant şi sigur. Este un hormon antic şi răspândit în natură, fiind prezent şi la peşti, amfibii, păsări.

Este produs atât de către femelă, cât şi de către mascul. La masculi (care nu alăptează) prolactina este produsă în situaţiile când acesta îngrijeşte puii (este vorba de oameni şi şoareci). Prolactina a fost descoperită în cantităţi mari la animale atunci când acestea erau puse în situaţia de a-şi apăra puii de un pericol iminent.

E deja demonstrat că, în afară de a stimula activitatea glandelor mamare, prolactina este responsabilă de comportamente cum ar fi construirea cuibului şi îngrijirea puilor.

Atenţie: reduce dorinţa sexuală.

Oxitocina

Este produsă de creier, dar şi de ovare şi de testicule. Spre depsebire de prolactină, acest hormon e prezent doar la mamifere.

În timpul naşterii, oxitocina produce contracţiile uterului, dar după naştere îşi schimbă funcţia şi e folosită pentru stimularea ieşirii laptelui din mamele. Producţia de oxitocină are un vârf în prima oră după naştere, mai ales dacă nou-născutul începe să sugă sfârcul; în această primă fază este folosită pentru a provoca contracţia uterului, înlăturând astfel riscul de hemoragie după desprinderea placentei.

Oxitocina nu este prezentă doar în timpul naşterii, o regăsim şi în timpul activităţii sexuale, fiind responsabilă de provocarea orgasmului. Produce efecte excitante şi de plăcere, reduce inhibiţiile. Induce comportamente altruiste şi de abandonare a sinelui.

Atenţie: oxitocina nu poate fi produsă în situaţii de stres şi tensiune.

Progesteronul

Este hormonul produs de placentă pe toată perioada sarcinii şi permite organismului matern să accepte noul „intrus”. Când soseşte momentul naşterii, creierul copilului, prin intermediul altor hormoni, transmite placentei comanda de a reduce producţia de progesteron pentru a se putea declanşa travaliul.

Adrenalina

Este o substanţă produsă în toate situaţiile de pericol, pentru a face organismul mai atent şi mai pregătit. Măreşte activitatea inimii şi oxigenarea tuturor ţesuturilor organismului, inclusiv a creierului, permiţând folosirea unor mari rezerve de energie pentru a face faţă momentului de dificultate. Această agitaţie, specifică marilor evenimente, este vizibilă pe faţa şi în ochii nou-născuţilor noştri imediat după naştere.

Endorfinele 

Protejează de durere şi sunt mai puternice decât morfina. Sunt cele care nu-ţi permit să-ţi aminteşti (fizic) experienţa dureroasă şi pot provoca o senzaţie de bine şi euforie. În timpul momentelor mai dificile ale travaliului şi naşterii, sunt secretate în mare cantitate şi de către mamă şi de către copil. Fiind substanţe asemănătoare drogurilor, ar putea fi responsabile de dependenţa creată între mamă şi copilul său imediat după naştere.

Aceste substanţe produse atât de mamă cât şi de copil reprezintă un sistem biologic de comunicare foarte puternic, care foloseşte creierul drept organ principal. Comportamentul mamelor şi copiilor lor este modificat de aceste substanţe într-un mod inevitabil, dar şi fascinant şi misterios. Deci, problema nu este că „săracele” mame „au hormoni”după naştere, ci că toţi ceilalţi, „săracii”, nu au aceşti hormoni.

Textul în original

Comentarii/discuţii pe marginea subiectului


© attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  8 afisari în luna aceasta
  10 afisari în luna trecuta
  2635 afisari din 17.01.2008.