Depresia post-natală - afecţiune psihologică sau reacţie naturală?

Autor: Robin Grille

Tradus de Raluca Nanu

Depresia post-natal─â (DPN) afecteaz─â cel pu┼úin una din zece mame în lume. De┼či aceast─â afec┼úiune dureroas─â ┼či epuizant─â afecteaz─â mamele - în primele patru s─âpt─âmâni de la na┼čtere – ea pune în acela┼či timp presiune asupra rela┼úiilor de familie ┼či este în detrimentul leg─âturii mam─â-bebelu┼č.

În ultima vreme, este la mod─â de a pune DPN pe seama deregl─ârii hormonilor feminini, de┼či sunt pu┼úine dovezi în acest sens. Avem la dispozi┼úie o mul┼úime de preparate farmaceutice ┼či, desigur, acestea pot de folos. Dar încrederea noastr─â exagerat─â în acest tipar al “bolii” hormonale prezint─â o capcan─â primejdioas─â. Dac─â tot ce facem este s─â ne baz─âm pe abordarea alopat─â, risc─âm s─â ignor─âm unii factori situa┼úionali cât se poate de reali, care cauzeaz─â depresie. Cred c─â subevalu─âm serios profunzimea nevoilor emo┼úionale ale mamelor, reducând însemn─âtatea lucrurilor care le r─ânesc ┼či neglijând pa┼či critici în restaurarea st─ârii lor de bine.

Dac─â DPN ar fi cauzat─â biologic, ar fi de a┼čteptat ca aceasta s─â apar─â în orice cultur─â. Dar nu se întâmpl─â a┼ča. Printre cei din tribul Kipsigis din Kenya, de pild─â, nu s-a auzit de DPN. De ce? Ce fac ei diferit pentru mame? În cultura noastr─â, ac┼úion─âm suficient pentru a recunoa┼čte circumstan┼úele care declan┼čeaz─â DPN? Facem destule pentru a proteja mamele de aceste dificult─â┼úi ┼či pentru a le ajuta s─â le dep─â┼čeasc─â?

Predispozi┼úia genetic─â spre DPN este doar o p─ârticic─â mic─â din întregul tablou ┼či vulnerabilitatea genetic─â nu poate declan┼ča singur─â aceast─â tulburare. Când o mam─â traverseaz─â o perioad─â de DPN, ceva foarte real o r─âne┼čte, de┼či cel mai adesea nici ea nu poate preciza exact ce anume. Cercet─ârile moderne, îns─â, au aruncat o alt─â lumin─â asupra acestui subiect.

Declan┼čatori din prezent 

Orice mam─â este programat─â biologic s─â a┼čtepte un suport emo┼úional sporit atunci când apare bebelu┼čul ei; are nevoie s─â fie ┼úinut─â în bra┼úe, s─â se simt─â în siguran┼ú─â, ascultat─â de partener, de prieteni, de propria ei mam─â sau familie. În timpul sarcinii, la na┼čtere ┼či în lunile care urmeaz─â, mamele sunt mai fragile din punct de vedere emo┼úional ┼či au nevoie de mai mult─â în┼úelegere. Este un fapt normal.

Ta┼úii sunt protectorii principali ai bun─âst─ârii emo┼úionale a familiei iar lipsa de suport emo┼úional din partea lor poate costa mult. Unele femei care sufer─â de DPN relateaz─â c─â partenerii lor fie nu le sprijin─â, fie sunt prea dominatori. Dar ┼či cu cei mai în┼úeleg─âtori parteneri uneori nu este suficient, în fapt ambii p─ârin┼úi au nevoie de sprijinul sus┼úinut al întregii familii, al prietenilor ┼či comunit─â┼úii.

Ca în toate etapele maternit─â┼úii, un suport emo┼úional crescut este esen┼úial ┼či în timpul na┼čterii. Suportul emo┼úional plin de aten┼úie al unui companion are un impact atât de profund încât reduce semnificativ apari┼úia complica┼úiilor medicale. Mamele care sunt acompaniate de o persoan─â apropiat─â de sex feminin, dar ┼či de partenerul lor, au un travaliu mai scurt, o inciden┼ú─â redus─â de opera┼úii cezariene, iar bebelu┼čii lor necesit─â mai rar terapie neonatal─â intensiv─â.

O parte din st─ârile emo┼úionale contradictorii pe care le încearc─â tinerele mame pot fi, de fapt, normale ┼či s─ân─âtoase. Ca proverbiala “mam─â-urs”, este firesc ca unele mame s─â devin─â mai sensibile decât de obicei. Acest val trec─âtor de instincte protectoare se nume┼čte “agresiune de lacta┼úie”. Întrucât nu primesc confirm─âri legate de motiva┼úia acestor sentimente, mamele se simt ru┼činate ┼či vinovate. În plus, le este team─â de propria lor iritabilitate, team─â de felul în care aceasta ar putea s─â se r─âsfrâng─â asupra copilului, dar prea stânjenite pentru a putea fi alinate discutând doar despre aceste sentimente.

Nu este neobi┼čnuit ca mamele s─â se simt─â împov─ârate ┼či indignate, sau chiar s─â manifeste ie┼čiri de-a dreptul ostile fa┼ú─â de bebelu┼či. Este nerealist ┼či nedrept s─â ne a┼čtept─âm ca toate proaspetele m─âmici s─â se simt─â pline de bucurie. Schimb─ârile pe care un bebelu┼č le aduce în via┼úa lor pot fi percepute ca un ┼čoc pentru care nimeni nu le-a preg─âtit. Odat─â cu sosirea copila┼čului iubit, pierdem mult din libertatea noastr─â, din spa┼úiul personal, din timpul petrecut cu noi în┼čine sau cu partenerul. Unele mame simt c─â statutul lor a disp─ârut, c─â nu mai sunt importante ┼či valoroase. Dac─â ┼či-au întrerupt o carier─â, ele experimenteaz─â o înfrico┼č─âtoare pierdere de identitate. A┼ča c─â este necesar un proces de plângere, prin care s─â se poat─â deta┼ča cu elegan┼ú─â de stilul de via┼ú─â a┼ča cum era el înainte de bebelu┼č. Pentru c─â nu anticipase vreun sentiment negativ ┼či se a┼čteptase s─â simt─â euforie ┼či dragoste fa┼ú─â de bebelu┼č, mama este dezam─âgit─â de ea îns─â┼či. Simte c─â a e┼čuat, iar asta îi intensific─â depresia. De aceea, orice mam─â are nevoie de suport empatic continuu din partea familiei ┼či a prietenilor, a celor care au fost deja în aceea┼či situa┼úie ┼či o pot ghida pentru a o dep─â┼či. Are nevoie de prieteni care o pot lua în bra┼úe, îi pot împ─ârt─â┼či propriile lor experien┼úe ┼či o pot reasigura c─â st─ârile ei emo┼úionale schimb─âtoare sunt OK.

Dac─â o mam─â se simte trist─â ┼či plânge, asta nu indic─â neap─ârat o depresie. Plânsul este modul natural al organismului de a se elibera de suferin┼úa emo┼úional─â. Dac─â o mam─â plânge, în loc s─â i se spun─â c─â are o problem─â psihologic─â ar trebui s─â fie ascultat─â, ┼úinut─â în bra┼úe, iubit─â.

Declan┼čatori din trecut 

Câteodat─â, indicii ale unei DPN pot fi ascunse în copil─âria mamei. Unele mame, care au fost private emo┼úional în primii ani, g─âsesc solicit─ârile unui bebelu┼č deosebit de agasante, iar acest lucru le spore┼čte riscul de DPN.

Un bebelu┼č ne evoc─â o pleiad─â de sentimente din memoria subcon┼čtient─â, deopotriv─â pozitive ┼či negative, pe care le-am tr─âit atunci când, la rândul nostru, eram copii mici. De┼či mama poate s─â nu î┼či dea seama, plânsul bebelu┼čului ei poate declan┼ča amintiri dureroase din propria ei copil─ârie. Dac─â mama are înc─â sentimente nerezolvate de pierdere sau abandon, acea durere poate r─âzbi la suprafa┼ú─â atunci când devine mam─â - de┼či ea s-ar putea s─â nu aib─â habar de ce plânge. Femeile care au avut dificult─â┼úi în ata┼čamentul cu propria mam─â, care simt c─â mamele lor nu s-au implicat suficient, sau ta┼úii lor au fost prea protectori, au mai multe ┼čanse s─â sufere de DPN.

Dac─â propriile noastre nevoi emo┼úionale nu au fost îndeplinite în copil─ârie, este posibil s─â g─âsim dificil de tolerat dependen┼úa total─â de noi a copiilor no┼čtri. Ne este greu s─â d─âruim ceva ce nu ni s-a dat niciodat─â, iar plânsul bebelu┼čilor no┼čtri ni se pare insuportabil. Cercet─âtorii au descoperit c─â femeile care sunt cel mai tare deranjate de plânsul unui bebelu┼č sunt cele mai predispuse s─â sufere de DPN când bebelu┼čii lor vor ap─ârea pe lume.

Un grup de psihologi americani, care lucrau cu m─âmici ce aveau dificult─â┼úi în a creea o leg─âtur─â cu bebelu┼čii lor, le-au invitat pe acestea s─â vorbeasc─â despre copil─âria lor. Le-au ajutat pe m─âmici s─â con┼čtientizeze durerile din copil─ârie ┼či dea frâu liber lacrimilor. Imediat dup─â aceast─â eliberare emo┼úional─â, m─âmicile au început s─â î┼či alinte bebelu┼čii în mod spontan. Energia lor protectoare, iubitoare, era blocat─â de un zid de durere înghe┼úat─â, neexprimat─â. Pentru multe femei afectate de DPN, cheia este o durere înc─â nerezolvat─â.

O rela┼úie care s─â ofere suport continuu ┼či empatic cu propria mam─â poate fi cel mai eficient vaccin împotriva DPN. Dac─â acest lucru nu este posibil, este de ajutor - sau chiar necesar - ca femeia s─â discute deschis ┼či s─â î┼či plâng─â durerile din trecut, în prezen┼úa celor în care are încredere.

Este vorba de depresie sau de traum─â? 

Pentru unele mame, DPN poate fi un diagnostic eronat, ele pot suferi de Sindromul de Stress Post Traumatic (SSPT). Pentru multe femei, experien┼úa travaliului poate fi deosebit de traumatizant─â. În jur de 20% dintre mame î┼či pierd cel pu┼úin o parte din amintirile referitoare la experien┼úa travaliului: tot ce î┼či amintesc este “o cea┼ú─â”. Aceast─â amnezie par┼úial─â este un fel de disociere ┼či un simptom clasic de SSPT. Psihologii britanici au descoperit c─â 2-5% dintre mame dezvolt─â SSPT dup─â o na┼čtere dificil─â. Un procent mult mai mare sufer─â de alte simptome ale SSPT, precum co┼čmaruri, gânduri invazive, probleme cu al─âptarea, sentimentul de e┼čec, sentimente de înstr─âinare sau dificult─â┼úi în bonding-ul cu bebelu┼čul.

Atmosfera spitaliceasc─â, rece, a s─âlilor de na┼čtere ┼či procedeele invazive ale obstetricii preventive moderne, toate acestea constituie pentru multe femei o agresiune. De cele mai multe ori, na┼čterea este resim┼úit─â ca o schimbare înfrico┼č─âtoare, un moment în care mamele au o nevoie profund─â de leg─âturi suflete┼čti empatice; au nevoie s─â li se valideze sentimentele de team─â. Mamele se simt extrem de vulnerabile în aceste momente, iar s─âlile moderne de obstetric─â pun prea pu┼úin accent pe nevoile lor emo┼úionale. Multe femei simt c─â au pierdut controlul, c─â se execut─â procedee pe care nu le în┼úeleg sau cu care nu sunt de acord iar aceste temeri ale lor sunt desconsiderate de echipa medical─â. Mai mult, în spitalele care separ─â proaspetele m─âmici de bebelu┼čii lor, nevoia instinctual─â cople┼čitoare de a fi aproape de copil este înl─âturat─â cu brutalitate. Multe mame se simt devastate de aceast─â separare, se simt pustiite, jefuite, poate f─âr─â s─â î┼či dea seama de ce.

În practica mea, de-a lungul anilor, am auzit foarte multe mame plângându-se cu am─âr─âciune c─â, atunci când ┼či-au exprimat aceste sentimente personalului medical, au fost catalogate drept “ira┼úionale” ┼či ignorate. O parte din angaja┼úii spitalului minimizeaz─â ┼či banalizeaz─â fluctua┼úiile emo┼úionale ale mamelor care trec prin aceast─â perioad─â delicat─â - teama, durerea, sentimentul de neputin┼ú─â - ca ┼či cum singurul lucru care ar conta ar fi ca mama ┼či copilul s─â supravie┼úuiasc─â acestui proces nev─ât─âma┼úi fizic. Depresia începe atunci când, la încerc─ârile femeilor de a-┼či verbaliza sentimentele, li se transmite mesajul “nu ave┼úi de ce s─â v─â plânge┼úi”. Acest mesaj este pur ┼či simplu zdrobitor. Noi to┼úi închidem ochii în fa┼úa acestor traume ┼či a consecin┼úelor nefaste pentru mame, pentru partenerii ┼či copiii lor.

Jean Robinson, cercet─âtor la Asocia┼úia pentru îmbun─ât─â┼úirea Serviciilor Maternale din Marea Britanie spune c─â inciden┼úa SSPT în rândul proaspetelor mame a crescut în egal─â m─âsur─â cu sporirea interven┼úiilor medicale, precum na┼čterea indus─â ┼či opera┼úia cezarian─â. Dar chiar ┼či dup─â o na┼čtere natural─â, simptomele de SSPT pot ap─ârea atunci când mamele se simt neputincioase ┼či neajutorate ┼či când dreptul lor de a lua decizii asupra na┼čterii le este negat.

Vise sf─ârâmate

Adesea, factorul care determin─â ca mama s─â fie afectate de depresie este reprezentat de nevoi emo┼úionale fundamentale, legate de sarcin─â, na┼čterea copilului sau de via┼úa de zi cu zi de m─âmic─â - nevoi ce nu sunt împlinite. S-ar putea ca ea s─â nu ┼čtie cum s─â î┼či valideze singur─â aceste necesit─â┼úi. În momentul apari┼úiei bebelu┼čului, când nevoia ei de suport este foarte acut─â, ea se reg─âse┼čte singur─â ore întregi, fa┼ú─â în fa┼ú─â cu un bebelu┼č care îi solicit─â permanent aten┼úia. Multe mame simt, atunci când r─âmân singure, c─â ziua parc─â nu se mai temin─â. Atributele maternit─â┼úii, precum ┼či solicit─ârile bebelu┼čului, naturale, puternice, dar nesfâr┼čite, ajung s─â fie resim┼úite ca o povar─â teribil─â. Totul trebuia s─â fie minunat, în schimb îns─â totul este obositor ┼či plictisitor. Se a┼čtepta s─â pluteasc─â de fericire, în schimb se reg─âse┼čte chinuindu-se. Este ┼čocat─â, iluziile ei sunt sf─ârâmate, iar ea se auto-învinov─â┼úe┼čte. Nimeni nu i-a spus c─â o s─â fie a┼ča.

Ca s─â înr─âut─â┼úeasc─â situa┼úia, prietenii ┼či familia îi spun mereu cât de norocoas─â este ┼či cât de fericit─â trebuie s─â fie. Asta o face s─â se simt─â ┼či mai izolat─â, mai ru┼činat─â, simte ca sigur ceva este în neregul─â cu ea. Cel mai tare se agraveaz─â situa┼úia unei mame atunci când i se spune c─â nu este ra┼úional─â. Un asemenea comentariu insensibil, într-un asemenea moment de vulnerabilitate emo┼úional─â, poate fi zguduitor.

Nu este nevoie ca lucrurile s─â se petreac─â a┼ča. Cultura noastr─â le dezam─âge┼čte pe mame. În culturile moderne occidentale, pu┼úini p─ârin┼úi fac parte dintr-o familie care s─â îi sus┼úin─â, sau dintr-un grup gen trib. Presupunem c─â mamele sunt înconjurate de ajutor ┼či asisten┼ú─â, c─â li se ofer─â empatie ┼či validarea sentimentelor, precum ┼či c─â li se ofer─â pu┼úin spa┼úiu doar al lor, din când în când. Dar pu┼úine se bucur─â de asemenea condi┼úii. Mai mult, în cultura noastr─â, statutul social al unei mame este catalogat drept cel mai de jos. Femeia se simte neimportant─â, pe locul doi, nedorit─â. Aceste circumstan┼úe nu sunt motive suficient de intremeiate pentru a c─âdea în depresie? Sunt exact aspectele care sunt diferite în culturile în care DPN nu exist─â. Mamele din tribul Kipsigi sunt sus┼úinute puternic, în societatea lor, de-a lungul sarcinii ┼či post-natal.

Prevenirea DPN 

Pentru a trata DPN trebuie s─â ac┼úion─âm proactiv, înaintea debutului acesteia. Iat─â câteva aspecte la care s─â v─â gândi┼úi de-a lungul sarcinii:
• Spiritualizeaz─â perioada sarcinii: mediteaz─â, danseaz─â, vorbe┼čte cu bebelu┼čul, ┼úine o ceremonie de binecuvântare;
• Alege na┼čterea natural─â dac─â acest lucru este posibil; medica┼úia utilizat─â la na┼čtere interfereaz─â cu eliberarea natural─â a hormonilor fericirii ┼či iubirii;
• Intereseaz─â-te cum a decurs na┼čterea ta ┼či primii ani ai copil─âriei; g─âse┼čte consiliere dac─â este nevoie;
• Asigur─â-te c─â vei avea suport emo┼úional din plin - din partea partenerului, a prietenilor, sau o doula. Mama sau o alt─â femeie mai în vârst─â sunt, în mod deosebit, importante;
• Implic─â tat─âl cât se poate de mult pe toat─â durata sarcinii ┼či în timpul na┼čterii, astfel încât el s─â fie acolo pentru a te sus┼úine;
• Nu te lupta cu depresia: în schimb, prime┼čte-o ca pe o invita┼úie la introspec┼úie, la încetinirea ritmului, la a sim┼úi ┼či a te vindeca. ┼óine un jurnal, deseneaz─â;
• Nu sta singur─â acas─â mai mult decât î┼úi face pl─âcere. Petrece timpul în compania altor mame, în grupuri de p─ârin┼úi;
• Nu înmagazina sentimentele. Po┼úi plânge, exprim─â-┼úi sentimentele, vorbe┼čte cât mai mult despre ceea ce sim┼úi;
• Înconjoar─â-te de persoane care ┼čtiu s─â asculte;
• Al─âpteaz─â. Al─âptarea elibereaz─â oxitocina, hormonul fericirii ┼či iubirii;
• Nu te for┼úa încercând s─â duci la cap─ât diverse responsabilit─â┼úi înainte de a fi preg─âtit─â. Pl─ânuie┼čte din timp o “lun─â a bebelu┼čului” - prima lun─â dup─â na┼čtere - ca pe o perioad─â de tranzi┼úie, de interiorizare a procesului na┼čterii ┼či creerii unei familii. Aranjeaz─â dinainte de na┼čtere s─â ai ajutor la treburile domestice pentru aceast─â prim─â lun─â - preg─âtirea mânc─ârii, sp─âlatul rufelor, alte activit─â┼úi domestice. Prietenii ┼či familia pot organiza o list─â de sarcini - în care fiecare î┼či asum─â o sarcin─â - iat─â un adev─ârat cadou pentru o mam─â.

Robin Grille este psiholog in Sydney, Australia. Este autorul c─âr┼úilor "Parenting for a Peaceful World" ┼či "Heart to Heart Parenting". Îi pute┼úi citi lucr─ârile pe adresa www.our-emotional-health.com.

Textul în original

Comentarii/discu┼úii pe marginea subiectului 


┬ę attachmentparenting.ro



  2 vizitatori sunt online
  5 afisari ├«n luna aceasta
  9 afisari ├«n luna trecuta
  3830 afisari din 17.01.2008.