Durerea din timpul naÅŸterii: ajutor din partea hormonilor

Autoare: Dr. Sarah J. Buckley MD 2005

Traducerea ÅŸi adaptarea Miruna Jovin

Imaginează-Å£i următoarea situaÅ£ie. AveÅ£i o pisică gestantă ÅŸi amândouă veÅ£i naÅŸte în aceeaÅŸi perioadă. Tu ai bagajele făcute pentru spital ÅŸi aÅŸtepÅ£i primele semne ale naÅŸterii cu nerăbdare ÅŸi un pic de nervozitate.

În acest timp, pisica ta ÅŸi-a căutat un loc ferit, poate coÅŸul de rufe sau sertarul cu ÅŸosete- undeva unde este puÅ£in probabil să fie deranjată. Când o observi, îi deschizi uÅŸa de la ÅŸifonier, dar ea se mută iar. Intrigată, constaÅ£i că atunci când o găseÅŸti, chiar prezenÅ£a ta pare să o deranjeze în acest proces. Åži, oricât de mult Å£i-ai dori să arunci o privire asupra misterelor naÅŸterii înainte să îÅ£i vină ÅŸi Å£ie rândul, te trezeÅŸti a doua zi dimineaţă ÅŸi o găseÅŸti spălându-ÅŸi cei patru pisicuÅ£i nou-născuÅ£i în dulapul cu lenjerii.

De ce pare naÅŸterea atât de simplă pentru prietenele noastre animale când este atât de dificil pentru noi? O diferenţă evidentă este forma modificată a pelvisului ÅŸi a canalului vaginal, datorată poziÅ£iei noastre bipede; copiii noÅŸtri trebuie să se răsucească ÅŸi să se întoarcă pentru a naviga prin aceste cotituri. Până ÅŸi cei mai apropiaÅ£i veri ai noÅŸtri, primatele, au un canal vaginal aproape drept.

TotuÅŸi, în orice alt aspect, naÅŸterea umană este ca a oricărui alt mamifer- acele animale care îÅŸi alăptează puii- ÅŸi implică aceiaÅŸi hormoni, mesageri chimici ai organismului. AceÅŸti hormoni, produÅŸi în cea mai adâncă parte a creierului nostru, fac posibil travaliul, apoi naÅŸterea, ÅŸi au o influenţă puternică asupra emoÅ£iilor ÅŸi comportamentului nostru.

Cercetătorii, precum chirurgul francez ÅŸi susÅ£inător al naÅŸterii naturale, Michel Odent, sunt de părere că dacă am Å£ine mai mult cont de originile noastre ÅŸi de hormonii pe care îi împarÅ£im cu mamiferele, atunci am avea ÅŸansa unei naÅŸteri mai simple.

Travaliul ÅŸi naÅŸterea implică valori crescute de oxitocină, numită câteodată ÅŸi hormonul dragostei, ÅŸi de prolactină- hormonul matern. Sunt poate cei mai cunoscuÅ£i hormoni pentru rolul lor în alăptare. Alături de aceÅŸtia doi mai sunt implicaÅ£i următorii: beta-endorfina, analgezicul natural produs de corp, adrenalina (epinefrina) ÅŸi noradrenalina. Pe lângă aceÅŸtia deja enumeraÅ£i, mai participă o serie de alte substanÅ£e, al căror rol ÅŸi influenţă nu au fost încă exact definite.

Toate mamiferele caută un loc ferit unde să nască. Responsabil de acest sindrom "al cuibului" este un nivel crescut de prolactină, denumită ÅŸi "hormonul cuibului". În această fază, găsirea cuibului perfect, sau mai bine zis instalarea sentimentului de siguranţă, va duce la declanÅŸarea travaliului.

Chiar ÅŸi după instalarea travaliului există câteva condiÅ£ii care pot duce la încetinirea sau chiar oprirea lui. Dacă frica ÅŸi sentimentul de pericol activează adrenalina ÅŸi noradrenalina, atunci contracÅ£iile se vor încetini. Corpul nostru, precum al oricărui mamifer, este programat să poată da naÅŸtere în sălbăticie, caz în care oprirea travaliului în caz de pericol este esenÅ£ială.

Multor femei li s-a întâmplat ca travaliul să li se oprească, odată ajunse în mediul nefamiliar al unui spital, ÅŸi multe sunt la fel de sensibile precum o pisică, în prezenÅ£a unui observator străin. NaÅŸterea în alt mediu decât cel natural al fiecăruia poate avea acelaÅŸi efect pe care îl are grădina zoologică asupra mamiferelor.

Michel Odent atrage atenÅ£ia că foamea poate cauza valori crescute de adrenalină ÅŸi noradrenalină blocând travaliul. El sfătuieÅŸte femeile să mănânce- dacă le este foame- în fazele incipiente ale travaliului; multe spitale însă nu dau voie pacientelor în travaliu să mănânce.

Oxitocina este hormonul care face uterul să se contracte în timpul travaliului. Nivelul de oxitocină din sânge creÅŸte treptat pe toată durata travaliului, atingând nivelul maxim chiar în momentul expulziei, contribuind la starea de bine ÅŸi acceptare care se instalează. Această creÅŸtere este declanÅŸată de întinderea canalului vaginal din momentul naÅŸterii ÅŸi nu este prezentă în cazul unei anestezii epidurale. PrezenÅ£a unei anestezii epidurale la oi a demonstrat un nivel scăzut al ataÅŸamentului acestora faţă de mieii nou-născuÅ£i.

În multe cazuri, când contracÅ£iile sunt ineficiente, se administrează oxitocină intravenos. Oxitocina, astfel administrată, ajunge direct în sânge fără să treacă prin creier, putând duce la o perturbare a producÅ£iei naturale de oxitocină, împiedicând astfel apariÅ£ia acelei stări de bine post-partum. Masajul mameloanelor, ca ÅŸi alăptatul, duce la creÅŸterea nivelului de oxitocină ÅŸi este folosit în anumite cazuri pentru a stimula contracÅ£iile.

Oxitocina joacă un alt rol crucial după expulzie. Este vorba despre contracÅ£iile necesare ca placenta să se desprindă de uter ÅŸi să se elimine. Când nivelul de oxitocină este crescut, contracÅ£iile puternice duc la desprinderea ÅŸi eliminarea placentei, reducând astfel sângerările ÅŸi micÅŸorând riscul unor hemoragii post-partum.

Punerea copilului la sân imediat după naÅŸtere este cea mai bună metodă de a creÅŸte nivelul de oxitocină, dar Michel Odent spune că un rol la fel de important îl joacă ÅŸi legătura imediată dintre mamă ÅŸi copil, contactul piele pe piele, ÅŸi privirile împărtăşite ducând ÅŸi ele la creÅŸterea nivelului de oxitocină.

Oxitocina ne ajută aÅŸadar atât pe plan emoÅ£ional, cât ÅŸi fizic, în tranziÅ£ia de la statutul de femeie la cel de mamă. Din prima săptămână de sarcină ne ajută să fim mai deschiÅŸi ÅŸi mai dispuÅŸi din punct de vedere emoÅ£ional. Ca hormon al orgasmului, naÅŸterii, alăptării, oxitocina ne ajută să uităm de noi înÅŸine, fie din altruism sau dragoste.

Adrenalina ÅŸi noradrenalina, numite ÅŸi catecolamine sau CAs, pot influenÅ£a producÅ£ia de oxitocină în timpul travaliului ÅŸi după naÅŸtere. TotuÅŸi, ele joacă un rol foare important în partea a doua a travaliului, respectiv în timpul expulziei.

În faza a doua a travaliului când colul este complet ÅŸters, dar când dorinÅ£a de a împinge nu este încă puternică, femeia poate simÅ£i dorinÅ£a acută de a se odihni sau faza denumită ÅŸi "odihneÅŸte-te ÅŸi zi merci". După această pauză, foarte probabil i se va usca gura, pupilele i se vor dilata ÅŸi o va cuprinde o energie explozivă, semne ale nivelului crescut de catecolamine.

Acestă creÅŸtere a nivelului catecolaminelor dă mamei energie să împingă copilul afară, iar Michel Odent observă că, în cazul naÅŸterilor nemedicalizate, femeile vor să stea în picioare în această fază. În unele culturi tradiÅ£ionale, femeile sunt impulsionate în această fază, în timp ce sunt surpinse printr-un Å£ipăt sau speriate brusc. În acest punct din care nu mai există întoarcere pare o miÅŸcare firească, creÅŸterea nivelului hormonal grăbeÅŸte naÅŸterea, iar mama poate fugi împreună cu nou-născutul la adăpost.

Nivelul cotecolaminelor scade brusc imediat după naÅŸtere, provocând frisoane ÅŸi tremurături. În acest moment, conform lui Michel Odent, este esenÅ£ială păstrarea unui climat cât mai cald, calm ÅŸi liniÅŸtit, pentru ca nivelul cotecolaminelor să rămână scăzut iar oxitocina să îÅŸi poată face treaba prevenind sângerarea.

Un alt hormon foarte important implicat în naÅŸtere este prolactina. Este hormonul care ajută la producerea laptelui matern. Suptul nou-născutului face ca nivelul de prolactină să crească; suptul des ÅŸi prelungit din primele zile face ca sânul să răspundă mai bine la creÅŸterea prolactinei, asigurând un alăptat eficient pe termen mai lung.

Precum ÅŸi ceilalÅ£i hormoni, ÅŸi prolactina are efect asupra emoÅ£iilor ÅŸi comportamentului mamei. Prolactina ne face să punem, din momentul naÅŸterii, nevoile bebeluÅŸului pe primul loc, crescându-ne dorinÅ£a de a ne supune nevoilor lui, frica ÅŸi vigilenÅ£a pentru bunăstarea lui.

Când prolactina se combină cu oxitocina, aÅŸa cum se întâmplă după naÅŸtere ÅŸi în timpul alăptării, rezultatul este o mamă mai relaxată ÅŸi mai dispusă să se dedice nevoilor bebeluÅŸului, ducând la o împlinire a mamei ÅŸi la sănătatea fizică ÅŸi psihică a copilului.

Beta-endorfina este un hormon eliberat de creier, în situaÅ£ii de stres ÅŸi durere, ÅŸi este echivalentul natural al petidinei. Pe parcursul travaliului beta-endorfina ajută la diminuarea durerii ÅŸi contribuie la experienÅ£a stării de "a fi de pe altă planetă" pe care o trăiesc femeile care au o naÅŸtere nemedicalizată. Când se folosesc analgezicele producÅ£ia de beta-endorfină scade.

Niveluri foarte crescute de beta-endorfină pot încetini travaliul reducând nivelul de oxitocină, ceea ce duce la temporizarea durerii în funcÅ£ie de cât poate fiecare să suporte. Un nivel mediu de beta-endorfină ajută să suportăm mai bine durerea din timpul travaliului ÅŸi ne încurajează să ne urmăm instinctul. Ca parte a cocteilului de hormoni, beta-endorfinele joacă un rol important ÅŸi după naÅŸtere, ajutând la formarea legăturii dintre mamă ÅŸi copil, plin ÅŸi el la rândul lui de beta-endorfine după naÅŸtere.

Beta-endorfinele joacă un rol important în ceea ce priveÅŸte învăţarea ÅŸi memoria, fiind poate explicaÅ£ia pentru amintirile foarte exacte pe care le avem despre travaliu ÅŸi naÅŸtere. La fel ca oxitocina, beta-endorfinele pot induce senzaÅ£ia de euforie ÅŸi sunt eliberate atât în timpul actului sexual cât ÅŸi al alăptatului. De fapt, beta-endorfinele sunt prezente în laptele matern, putând explica starea de bine pe care o au bebeluÅŸii după ce sunt alăptaÅ£i. Beta-endorfinele ajută corpul să secrete prolactina, subliniind încă o dată legătura elaborată dintre aceÅŸti hormoni ai travaliului, naÅŸterii ÅŸi alăptatului.

AÅŸadar, iată-te la uşă, cu bagajele în mână ÅŸi contracÅ£ii puternice. AminteÅŸte-Å£i de oxitocină ÅŸi endorfine, pe care, de asemenea, le vei avea cu tine ÅŸi cu următoarea răsuflare liniÅŸtită, expiră frica ÅŸi tensiunea. Å¢i-ai împachetat noul sutien pentru alăptare, dar ÅŸtii că ÅŸi prolactina va veni în ajutorul tău. În timp ce arunci o ultimă privire prin casă, îÅ£i observi pisicuÅ£a.

Stă întinsă ÅŸi cu pisoii ataÅŸaÅ£i la mameloane ÅŸi în timp ce îi prinzi privirea, îÅ£i face ÅŸmechereÅŸte cu ochiul.

Textul in original

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


© attachmentparenting.ro



  2 vizitatori sunt online
  2 afisari în luna aceasta
  11 afisari în luna trecuta
  5144 afisari din 17.01.2008.