Durerea din timpul na┼čterii: ajutor din partea hormonilor

Autoare: Dr. Sarah J. Buckley MD 2005

Traducerea ┼či adaptarea Miruna Jovin

Imagineaz─â-┼úi urm─âtoarea situa┼úie. Ave┼úi o pisic─â gestant─â ┼či amândou─â ve┼úi na┼čte în aceea┼či perioad─â. Tu ai bagajele f─âcute pentru spital ┼či a┼čtep┼úi primele semne ale na┼čterii cu ner─âbdare ┼či un pic de nervozitate.

În acest timp, pisica ta ┼či-a c─âutat un loc ferit, poate co┼čul de rufe sau sertarul cu ┼čosete- undeva unde este pu┼úin probabil s─â fie deranjat─â. Când o observi, îi deschizi u┼ča de la ┼čifonier, dar ea se mut─â iar. Intrigat─â, consta┼úi c─â atunci când o g─âse┼čti, chiar prezen┼úa ta pare s─â o deranjeze în acest proces. ┼×i, oricât de mult ┼úi-ai dori s─â arunci o privire asupra misterelor na┼čterii înainte s─â î┼úi vin─â ┼či ┼úie rândul, te treze┼čti a doua zi diminea┼ú─â ┼či o g─âse┼čti sp─âlându-┼či cei patru pisicu┼úi nou-n─âscu┼úi în dulapul cu lenjerii.

De ce pare na┼čterea atât de simpl─â pentru prietenele noastre animale când este atât de dificil pentru noi? O diferen┼ú─â evident─â este forma modificat─â a pelvisului ┼či a canalului vaginal, datorat─â pozi┼úiei noastre bipede; copiii no┼čtri trebuie s─â se r─âsuceasc─â ┼či s─â se întoarc─â pentru a naviga prin aceste cotituri. Pân─â ┼či cei mai apropia┼úi veri ai no┼čtri, primatele, au un canal vaginal aproape drept.

Totu┼či, în orice alt aspect, na┼čterea uman─â este ca a oric─ârui alt mamifer- acele animale care î┼či al─âpteaz─â puii- ┼či implic─â aceia┼či hormoni, mesageri chimici ai organismului. Ace┼čti hormoni, produ┼či în cea mai adânc─â parte a creierului nostru, fac posibil travaliul, apoi na┼čterea, ┼či au o influen┼ú─â puternic─â asupra emo┼úiilor ┼či comportamentului nostru.

Cercet─âtorii, precum chirurgul francez ┼či sus┼úin─âtor al na┼čterii naturale, Michel Odent, sunt de p─ârere c─â dac─â am ┼úine mai mult cont de originile noastre ┼či de hormonii pe care îi împar┼úim cu mamiferele, atunci am avea ┼čansa unei na┼čteri mai simple.

Travaliul ┼či na┼čterea implic─â valori crescute de oxitocin─â, numit─â câteodat─â ┼či hormonul dragostei, ┼či de prolactin─â- hormonul matern. Sunt poate cei mai cunoscu┼úi hormoni pentru rolul lor în al─âptare. Al─âturi de ace┼čtia doi mai sunt implica┼úi urm─âtorii: beta-endorfina, analgezicul natural produs de corp, adrenalina (epinefrina) ┼či noradrenalina. Pe lâng─â ace┼čtia deja enumera┼úi, mai particip─â o serie de alte substan┼úe, al c─âror rol ┼či influen┼ú─â nu au fost înc─â exact definite.

Toate mamiferele caut─â un loc ferit unde s─â nasc─â. Responsabil de acest sindrom "al cuibului" este un nivel crescut de prolactin─â, denumit─â ┼či "hormonul cuibului". În aceast─â faz─â, g─âsirea cuibului perfect, sau mai bine zis instalarea sentimentului de siguran┼ú─â, va duce la declan┼čarea travaliului.

Chiar ┼či dup─â instalarea travaliului exist─â câteva condi┼úii care pot duce la încetinirea sau chiar oprirea lui. Dac─â frica ┼či sentimentul de pericol activeaz─â adrenalina ┼či noradrenalina, atunci contrac┼úiile se vor încetini. Corpul nostru, precum al oric─ârui mamifer, este programat s─â poat─â da na┼čtere în s─âlb─âticie, caz în care oprirea travaliului în caz de pericol este esen┼úial─â.

Multor femei li s-a întâmplat ca travaliul s─â li se opreasc─â, odat─â ajunse în mediul nefamiliar al unui spital, ┼či multe sunt la fel de sensibile precum o pisic─â, în prezen┼úa unui observator str─âin. Na┼čterea în alt mediu decât cel natural al fiec─âruia poate avea acela┼či efect pe care îl are gr─âdina zoologic─â asupra mamiferelor.

Michel Odent atrage aten┼úia c─â foamea poate cauza valori crescute de adrenalin─â ┼či noradrenalin─â blocând travaliul. El sf─âtuie┼čte femeile s─â m─ânânce- dac─â le este foame- în fazele incipiente ale travaliului; multe spitale îns─â nu dau voie pacientelor în travaliu s─â m─ânânce.

Oxitocina este hormonul care face uterul s─â se contracte în timpul travaliului. Nivelul de oxitocin─â din sânge cre┼čte treptat pe toat─â durata travaliului, atingând nivelul maxim chiar în momentul expulziei, contribuind la starea de bine ┼či acceptare care se instaleaz─â. Aceast─â cre┼čtere este declan┼čat─â de întinderea canalului vaginal din momentul na┼čterii ┼či nu este prezent─â în cazul unei anestezii epidurale. Prezen┼úa unei anestezii epidurale la oi a demonstrat un nivel sc─âzut al ata┼čamentului acestora fa┼ú─â de mieii nou-n─âscu┼úi.

În multe cazuri, când contrac┼úiile sunt ineficiente, se administreaz─â oxitocin─â intravenos. Oxitocina, astfel administrat─â, ajunge direct în sânge f─âr─â s─â treac─â prin creier, putând duce la o perturbare a produc┼úiei naturale de oxitocin─â, împiedicând astfel apari┼úia acelei st─âri de bine post-partum. Masajul mameloanelor, ca ┼či al─âptatul, duce la cre┼čterea nivelului de oxitocin─â ┼či este folosit în anumite cazuri pentru a stimula contrac┼úiile.

Oxitocina joac─â un alt rol crucial dup─â expulzie. Este vorba despre contrac┼úiile necesare ca placenta s─â se desprind─â de uter ┼či s─â se elimine. Când nivelul de oxitocin─â este crescut, contrac┼úiile puternice duc la desprinderea ┼či eliminarea placentei, reducând astfel sânger─ârile ┼či mic┼čorând riscul unor hemoragii post-partum.

Punerea copilului la sân imediat dup─â na┼čtere este cea mai bun─â metod─â de a cre┼čte nivelul de oxitocin─â, dar Michel Odent spune c─â un rol la fel de important îl joac─â ┼či leg─âtura imediat─â dintre mam─â ┼či copil, contactul piele pe piele, ┼či privirile împ─ârt─â┼čite ducând ┼či ele la cre┼čterea nivelului de oxitocin─â.

Oxitocina ne ajut─â a┼čadar atât pe plan emo┼úional, cât ┼či fizic, în tranzi┼úia de la statutul de femeie la cel de mam─â. Din prima s─âpt─âmân─â de sarcin─â ne ajut─â s─â fim mai deschi┼či ┼či mai dispu┼či din punct de vedere emo┼úional. Ca hormon al orgasmului, na┼čterii, al─âpt─ârii, oxitocina ne ajut─â s─â uit─âm de noi în┼čine, fie din altruism sau dragoste.

Adrenalina ┼či noradrenalina, numite ┼či catecolamine sau CAs, pot influen┼úa produc┼úia de oxitocin─â în timpul travaliului ┼či dup─â na┼čtere. Totu┼či, ele joac─â un rol foare important în partea a doua a travaliului, respectiv în timpul expulziei.

În faza a doua a travaliului când colul este complet ┼čters, dar când dorin┼úa de a împinge nu este înc─â puternic─â, femeia poate sim┼úi dorin┼úa acut─â de a se odihni sau faza denumit─â ┼či "odihne┼čte-te ┼či zi merci". Dup─â aceast─â pauz─â, foarte probabil i se va usca gura, pupilele i se vor dilata ┼či o va cuprinde o energie exploziv─â, semne ale nivelului crescut de catecolamine.

Acest─â cre┼čtere a nivelului catecolaminelor d─â mamei energie s─â împing─â copilul afar─â, iar Michel Odent observ─â c─â, în cazul na┼čterilor nemedicalizate, femeile vor s─â stea în picioare în aceast─â faz─â. În unele culturi tradi┼úionale, femeile sunt impulsionate în aceast─â faz─â, în timp ce sunt surpinse printr-un ┼úip─ât sau speriate brusc. În acest punct din care nu mai exist─â întoarcere pare o mi┼čcare fireasc─â, cre┼čterea nivelului hormonal gr─âbe┼čte na┼čterea, iar mama poate fugi împreun─â cu nou-n─âscutul la ad─âpost.

Nivelul cotecolaminelor scade brusc imediat dup─â na┼čtere, provocând frisoane ┼či tremur─âturi. În acest moment, conform lui Michel Odent, este esen┼úial─â p─âstrarea unui climat cât mai cald, calm ┼či lini┼čtit, pentru ca nivelul cotecolaminelor s─â r─âmân─â sc─âzut iar oxitocina s─â î┼či poat─â face treaba prevenind sângerarea.

Un alt hormon foarte important implicat în na┼čtere este prolactina. Este hormonul care ajut─â la producerea laptelui matern. Suptul nou-n─âscutului face ca nivelul de prolactin─â s─â creasc─â; suptul des ┼či prelungit din primele zile face ca sânul s─â r─âspund─â mai bine la cre┼čterea prolactinei, asigurând un al─âptat eficient pe termen mai lung.

Precum ┼či ceilal┼úi hormoni, ┼či prolactina are efect asupra emo┼úiilor ┼či comportamentului mamei. Prolactina ne face s─â punem, din momentul na┼čterii, nevoile bebelu┼čului pe primul loc, crescându-ne dorin┼úa de a ne supune nevoilor lui, frica ┼či vigilen┼úa pentru bun─âstarea lui.

Când prolactina se combin─â cu oxitocina, a┼ča cum se întâmpl─â dup─â na┼čtere ┼či în timpul al─âpt─ârii, rezultatul este o mam─â mai relaxat─â ┼či mai dispus─â s─â se dedice nevoilor bebelu┼čului, ducând la o împlinire a mamei ┼či la s─ân─âtatea fizic─â ┼či psihic─â a copilului.

Beta-endorfina este un hormon eliberat de creier, în situa┼úii de stres ┼či durere, ┼či este echivalentul natural al petidinei. Pe parcursul travaliului beta-endorfina ajut─â la diminuarea durerii ┼či contribuie la experien┼úa st─ârii de "a fi de pe alt─â planet─â" pe care o tr─âiesc femeile care au o na┼čtere nemedicalizat─â. Când se folosesc analgezicele produc┼úia de beta-endorfin─â scade.

Niveluri foarte crescute de beta-endorfin─â pot încetini travaliul reducând nivelul de oxitocin─â, ceea ce duce la temporizarea durerii în func┼úie de cât poate fiecare s─â suporte. Un nivel mediu de beta-endorfin─â ajut─â s─â suport─âm mai bine durerea din timpul travaliului ┼či ne încurajeaz─â s─â ne urm─âm instinctul. Ca parte a cocteilului de hormoni, beta-endorfinele joac─â un rol important ┼či dup─â na┼čtere, ajutând la formarea leg─âturii dintre mam─â ┼či copil, plin ┼či el la rândul lui de beta-endorfine dup─â na┼čtere.

Beta-endorfinele joac─â un rol important în ceea ce prive┼čte înv─â┼úarea ┼či memoria, fiind poate explica┼úia pentru amintirile foarte exacte pe care le avem despre travaliu ┼či na┼čtere. La fel ca oxitocina, beta-endorfinele pot induce senza┼úia de euforie ┼či sunt eliberate atât în timpul actului sexual cât ┼či al al─âptatului. De fapt, beta-endorfinele sunt prezente în laptele matern, putând explica starea de bine pe care o au bebelu┼čii dup─â ce sunt al─âpta┼úi. Beta-endorfinele ajut─â corpul s─â secrete prolactina, subliniind înc─â o dat─â leg─âtura elaborat─â dintre ace┼čti hormoni ai travaliului, na┼čterii ┼či al─âptatului.

A┼čadar, iat─â-te la u┼č─â, cu bagajele în mân─â ┼či contrac┼úii puternice. Aminte┼čte-┼úi de oxitocin─â ┼či endorfine, pe care, de asemenea, le vei avea cu tine ┼či cu urm─âtoarea r─âsuflare lini┼čtit─â, expir─â frica ┼či tensiunea. ┼ói-ai împachetat noul sutien pentru al─âptare, dar ┼čtii c─â ┼či prolactina va veni în ajutorul t─âu. În timp ce arunci o ultim─â privire prin cas─â, î┼úi observi pisicu┼úa.

St─â întins─â ┼či cu pisoii ata┼ča┼úi la mameloane ┼či în timp ce îi prinzi privirea, î┼úi face ┼čmechere┼čte cu ochiul.

Textul in original

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


┬ę attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  10 afisari ├«n luna aceasta
  11 afisari ├«n luna trecuta
  4723 afisari din 17.01.2008.