Epidurala

Autoare: Antonella Sagone

Tradus de Mihaela Creang─â ┼či Anca Gemb─â┼čel

Aici vorbim despre o b─ât─âlie mai degrab─â curioas─â, care te duce pu┼úin cu gândul la alte lupte “pentru femei”: de a avea lapte praf gratuit, spre exemplu, sau pentru a putea avorta, ori pentru a fi libere de a-┼či l─âsa copilul la c─âmin ┼či a merge la serviciu.

Toate acestea sunt op┼úiuni destinate remedierii unor situa┼úii patologice, dureroase sau grave, care îns─â au fost create de însu┼či sistemul care apoi ofer─â remediul. Sigur, nevoia primar─â a femeilor nu este aceea de a se supune unor interven┼úii invazive ori de a-┼či abandona propriii fii înc─â micu┼úi în mâini str─âine, îns─â au fost create condi┼úii în care aceastea devin necesare ┼či chiar dorite.

Na┼čterea nu este o extrac┼úie dentar─â!

┼×i nici o boal─â care are nevoie de tratamente. Nu e ca o extrac┼úie dentar─â, o interven┼úie în care pacientului i se scoate ceva care îi creeaz─â probleme. Na┼čterea e procesul de a aduce pe lume o alt─â persoan─â ┼či are doi protagoni┼čti care sunt la fel de activi ┼či sensibili - fiin┼úe vii, amândoi perfect înzestra┼úi de mama-natur─â pentru a duce la bun sfâr┼čit acest lucru.

Durerea comb─âtut─â de cei care propun epidurala ca solu┼úie este în realitate suferin┼ú─â, adic─â o durere f─âr─â scop ┼či sens, însumând sentimente de neputin┼ú─â, angoas─â, fric─â, solitudine, dezorientare. Acest mod de a “tr─âi” o na┼čtere este produsul unei anumite culturi ┼či a unei anumite abord─âri a asisten┼úei în travaliu.

Aceast─â cultur─â a impus femeilor un model de sacrificiu în sarcin─â, a pus-o într-o pozi┼úie în totalitate pasiv─â, transformând femeia în “pacient─â”, transformând un eveniment s─ân─âtos ┼či vital într-un act medical. Iar aceast─â abordare recurge la practici care pun piedici, dac─â nu fac total imposibil─â activarea acelui joc subtil de hormoni care permit travaliului s─â purcead─â în mod facil ┼či fiziologic: de exemplu, interven┼úiile medicalizate (epilarea total─â în zona intim─â, clisma, ruptura membranelor, epiziotomia, manevrele de “ap─âsare”, medicamentele pentru a ghida travaliul); mai exist─â ┼či aspecte ambientale care inhib─â relaxarea ┼či declan┼čarea reflexelor hormonale care conduc travaliul în manier─â corect─â. Astfel de obstacole sunt, de exemplu: internarea într-un ambient necunoscut, printre oameni necunoscu┼úi, num─ârul prea mare de persoane în jur, lumini puternice, miros “de spital”, oameni care se adreseaz─â mamei implicând neocortexul, partea ra┼úional─â a creierului (responsabil─â de activitatea intelectual─â superioar─â), într-un moment în care aceasta ar trebui s─â fie diminuat─â pentru a putea ajuta activarea paleocortexului, care regleaz─â mecanismele nervoase ┼či hormonale instinctive.

Fiziologia na┼čterii, aceast─â necunoscut─â

Cine a avut norocul s─â asiste sau, mai mult, s─â tr─âiasc─â o na┼čtere activ─â ┼či spontan─â, în condi┼úii naturale, poate spune de ce energii extraordinare se dispune. Pentru ca procesul na┼čterii s─â-┼či poat─â exprima toate poten┼úialit─â┼úile, e nevoie totodat─â de anumite condi┼úii ambientale importante. Un ambient familiar - ideal propria cas─â, un “cuib” suficient de intim pentru a putea na┼čte în complet─â siguran┼ú─â ┼či intimitate; lini┼čte ┼či întuneric sau penumbr─â; prezen┼úa discret─â a unei persoane competente ca simplu “martor t─âcut”, gata s─â intervin─â doar când îi este cerut, dar care s─â fie pur ┼či simplu prezent─â pentru cea mai mare parte a timpului.

În aceste condi┼úii optime (sau vrem s─â spunem normale?) travaliul decurge armonios. Senza┼úiile unei na┼čteri într-adev─âr naturale (care e diferit─â de o na┼čtere “f─âr─â complica┼úii”) sunt complexe, potente ┼či dificil de clasificat. E durere, dar amestecat─â cu alte senza┼úii, chiar ┼či pl─âcere sexual─â; ┼či mai e ceva înc─â ┼či mai nedefinit, un fel de pl─âcere “celular─â”, percep┼úia unei enorme energii care se dezl─ân┼úuie în timp ce copilul î┼či face loc prin corpul t─âu.

Toate aceste senza┼úii sunt atât de intense ┼či unite, c─â e imposibil s─â le define┼čti; nici nu se simte de fapt aceast─â nevoie de-a lungul unui travaliu pur instinctiv, unde e pu┼úin loc pentru ra┼úionamente sau defini┼úii, c─âci te sim┼úi total cufundat─â în actul de a aduce pe lume o nou─â via┼ú─â.

Cine a avut norocul s─â treac─â prin aceast─â experien┼ú─â a putut verifica cât de puternice sunt mecanismele care se activeaz─â atunci când i se permite naturii s─â-┼či fac─â treaba. Durerea na┼čterii are ┼či ea un rol în acest tablou deoarece determin─â o explozie de endorfine, care sunt analgezici naturali.

Michel Odent, pionierul na┼čterii active, vorbe┼čte de reflexul de expulzie a f─âtului: un proces intermediat de puternice desc─ârc─âri hormonale, cum ar fi endorfinele, prostaglandinele ┼či, mai ales oxitocina, care favorizeaz─â faza expulziv─â rapid─â ┼či extrem de eficace. Femeia care d─â na┼čtere în acest mod ajunge la un nivel de con┼čtiin┼ú─â care-o face s─â se cufunde în propriul corp, într-o stare de relaxare ┼či concentrare la un loc, ┼čtie instinctiv cum s─â respire ┼či s─â se mi┼čte în diversele stadii ale travaliului, ┼či cu greu va sfâr┼či s─â nasc─â culcat─â pe spate, ca un gândac r─âsturnat, dup─â cum bine zicea cineva.

Riscurile epiduralei

Când i se d─â voie naturii s─â se exprime dup─â programul s─âu înn─âscut, durerea intr─â într-un tablou care e gestionat de femeie. Dar cele mai multe dintre femei nu ┼čtiu asta, în general nici nu ajung s─â perceap─â durerea în acest fel ┼či atunci e normal s─â cear─â ceva pentru a-┼či alina aceast─â durere. De fapt, dup─â ce aceast─â experien┼ú─â vital─â a fost luat─â milioanelor de femei ┼či na┼čterea a fost transformat─â într-un eveniment dureros, periculos, lung, complicat, obositor ┼či plin de suferin┼úe, li se revinde apoi solu┼úia sub forma nu ┼čtiu c─ârui medicament sau a practicii chirurgicale. Se impune pozi┼úia culcat─â pe spate, care cre┼čte riscul de rupere ┼či se r─âspunde problemei propunându-se o t─âietur─â preventiv─â, epiziotomia; se creeaz─â anomalii în travaliu ┼či se ofer─â înc─â o dat─â bisturiul cezarienei ca salvare. De asemenea, se promoveaz─â ast─âzi epidurala ca solu┼úie definitiv─â a durerii na┼čterii, ducându-se chiar o lupt─â pentru dreptul acesta, cu energii demne de o cauz─â mai bun─â!

E vorba de fapt despre o b─ât─âlie trist─â, dac─â e s─â lu─âm în considerare ┼či falsificarea adev─ârului, când se afirm─â c─â aceast─â practic─â nu are nici un risc.

Aceasta nu corespunde deloc adev─ârului; epidurala e o interven┼úie medical─â delicat─â ┼či are un oarecare procent de risc. Printre consecin┼úele cele mai frecvente ┼či banale se num─âr─â reten┼úia urinar─â, febr─â, hipotensiunea, durerea de cap, durerile de spate, care pot persista chiar ┼či dup─â un an de la interven┼úie; în cazuri rare pot ap─ârea probleme neurologice ┼či foarte rar chiar moartea, c─âci, ca în orice interven┼úie de natur─â medical─â, eroarea e posibil─â.

Hipotensiunea care apare câteodat─â în travaliu în urma administr─ârii epiduralei poate reduce oxigenarea f─âtului, producând suferin┼ú─â ┼či eventuale disfunc┼úii neurologice minore ale nou-n─âscutului. Dar, mai presus de toate, pierderea major─â cauzat─â de epidural─â este aceea de a sustrage procesul na┼čterii fiziologiei ┼či a-l l─âsa în mâinile tehnologiei medicale, f─âcând astfel necesar─â o serie întreag─â de interven┼úii, cum e monitorizarea continu─â, pozi┼úia culcat─â ┼či imobil─â, uzul altor medicamente pentru a induce contrac┼úii valide ┼či a accelera travaliul - care e încetinit tocmai din cauza epiduralei. Drept consecin┼ú─â a folosirii acestui tip de anestezie cre┼čte frecven┼úa na┼čterilor induse (cu forceps sau ventuz─â) ┼či se dubleaz─â num─ârul cezarienelor.

Dar dezavantajele epiduralei nu se opresc la momentul na┼čterii. Exist─â repercusiuni ┼či asupra copilului. Dup─â cum eviden┼úiaz─â cercet─ârile, printr-o gam─â de consecin┼úe înc─â de clarificat, mul┼úi copii n─âscu┼úi cu epidural─â prezint─â o dezorganizare a reflexelor fundamentale de c─âutare ┼či supt. Dup─â na┼čtere nu sunt activi ┼či nu se orienteaz─â spre sân, ci fac mi┼čc─âri haotice sau sunt pu┼úin activi; suptul lor e deseori incorect ┼či necoordonat, fa┼ú─â de cum ar trebui s─â fie, ┼či aceste dificult─â┼úi pot persista chiar ┼či o lun─â dup─â na┼čtere. Se poate în┼úelege u┼čor cum aceste condi┼úii, împreun─â cu sus┼úinerea tehnic─â ┼či emotiv─â sc─âzut─â pe care o are femeia care al─âpteaz─â în societatea noastr─â, sunt mai mult decât suficiente pentru a sabota succesul al─âptatului la sân, cu grave repercusiuni asupra s─ân─ât─â┼úii copiilor ┼či mamelor care altfel ar fi ales s─â al─âpteze.

Pentru a nu se sim┼úi “r─âu”

Nimeni nu vrea s─â impun─â femeilor în travaliu suferin┼úa. Nu ar fi nimic mai nedrept ┼či mai sadic decât s─â împiedici o femeie care na┼čte s─â recurg─â la toate avantajele medicinei pentru a-┼či alina durerea, dup─â ce a fost împiedicat─â s─â aib─â o na┼čtere fiziologic─â ┼či activ─â. Ar fi nu doar pervers, ci chiar periculos: în momentul în care se merge pe calea na┼čterii conduse medical, aceasta trebuie parcurs─â pân─â la sfâr┼čit, pentru a nu expune mama ┼či copilul posibilelor riscuri ale unor asemenea interven┼úii medicale. Totu┼či este foarte trist c─â suntem constrân┼či s─â discut─âm despre dreptul femeii de a nu tr─âi dureri insuportabile pentru c─â au fost prezentate ca atare ┼či despre riscurile unor proceduri cum sunt cele legate de epidural─â, riscuri pe care femeia care vine s─â nasc─â nu le cunoa┼čte aproape niciodat─â în totalitate. Îns─â, chiar dac─â femeia ar fi con┼čtient─â de riscuri, în momentul în care are un travaliu antifiziologic ┼či intolerabil de dureros, ce cruditate ar fi s─â o pui în fa┼úa unei asemenea alegeri!

Trebuie avut curajul de a cunoa┼čte consecin┼úele actualelor metode de asisten┼ú─â a na┼čterii. Înalta tehnologie ┼či medicamentele rafinate sunt instrumente pre┼úioase pentru a controla evenimente patologice, dar se pot dovedi contraproductive ┼či d─âun─âtoare s─ân─ât─â┼úii mamei ┼či copilului atunci când sunt aplicate pacien┼úilor s─ân─âto┼či. S─â ne amintim maxima hipocratic─â, care se împotrivea utiliz─ârii tehnicii medicale când nu e necesar, pentru c─â în medicin─â “ceea ce e inutil e d─âun─âtor”, iar preceptul fundamental este “s─â nu faci r─âu”.

Actuala filosofie “anestezic─â” a na┼čterii are scopul de a evita ca femeia “s─â se simt─â r─âu”. Dar acest “a se sim┼úi r─âu” poate fi interpretat ┼či ca un mod de a se sim┼úi nefiziologic, dezarmonizat, alterat din cauza interferen┼úelor într-un eveniment care e de la sine simplu ┼či d─ât─âtor de via┼ú─â.
Nu e vorba despre a adera la o sacrificare mistic─â a na┼čterii, nu e o c─âutare a durerii a┼ča cum e ea, ca purificare sau ca un pre┼ú pl─âtit pentru binele copilului: e vorba de un mod diferit de a gestiona procesul travaliului, care consider─â inutile interven┼úiile medicale pentru c─â se permite activarea mecanismelor de compensare natural─â pe care corpul femeii, modelat în milenii de evolu┼úie, le posed─â, în scopul vie┼úii ┼či bun─âst─ârii proprii ┼či ale copilului.

P─ârerea unui „mare”: Lorenzo Braibanti
Anestezia epidural─â a constituit un pas înainte în medicin─â, în chirurgie, ┼či în practic─â a devenit posibil─â prin descoperirea biochimic─â a deriva┼úilor procainei. Procaina e o substan┼ú─â anestezic─â care se folose┼čte pentru anestezierea superficiilor, pentru anestezii care blocheaz─â gre┼čelile nervilor, este o anestezie ideal─â, pentru c─â anestezia general─â ia durerea, dar nu ia stresul opera┼úiei. Presupunând asta, este evident c─â pentru femeie daunele traumatice nu sunt foarte grave; de exemplu, în cezarian─â e mai pu┼úin o anestezie epidural─â decât una general─â, ┼či în plus are avantaje, cum ar fi c─â poate tr─âi na┼čterea. Problema se schimb─â îns─â în folosirea anesteziei epidurale în travaliul na┼čterii, adic─â pentru o na┼čtere fiziologic─â. Tocmai în anul când a venit pentru prima dat─â la Roma Leboier, în 1976, a venit la diferen┼ú─â de cîteva luni cel mai mare anestezist american, Bonica. Venise în Italia s─â promoveze anestezia epidural─â ┼či-mi aduc aminte când a spus: „Îmi smulg p─ârul din cap când m─â gândesc c─â exist─â înc─â italience care nasc cu dureri, pentru c─â la mine femeile nasc absolut f─âr─â nicio durere, mul┼úumit─â epiduralei”. Dup─â aproximativ doi ani, Bonica s-a reîntors în Europa ┼či a f─âcut turul tuturor ora┼čelor prin care trecuse, inclusiv Roma, recomandând s─â nu mai fie uzat─â metoda indicat─â de el pentru travaliul na┼čterii. Din ce motive? În primul rând era, statistic vorbind, crescut în mod inacceptabil nevoia interven┼úiei artei, adic─â obstetrica extractiv─â, forceps sau ventuz─â ┼či spatolele lui Thierry, ┼či nevoia de cezariene, pentru ca la un nivel mult sublimat s─â se constate daune cerebrale la copii... Nu a┼č vrea s─â intru acum într-un discurs filosofic, dac─â e corect─â sau nu anestezia la femeie; avantajul este în fa┼úa unui eveniment care ┼čocheaz─â: na┼čterea, prin natura sa, nu este ┼čocant─â, na┼čterea nu înseamn─â s─â ajungi sub un automobil, na┼čterea nu este nici m─âcar o opera┼úie, o schimbare brusc─â. Femeia s-a preg─âtit din punct de vedere fizic, pentru na┼čtere, prin producerea unor substan┼úe speciale, timp de cîteva luni . Toate acestea demonstreaz─â din punctul de vedere teoretic ┼či filosofic, gre┼čeala intervenirii, deoarece e mult mai bine s─â faci acele lucruri care pot augmenta endorfinele pe care femeia le are înl─âuntrul s─âu. Deci ar trebui s─â cercet─âm într-adev─âr (┼či în sensul acesta vorbea ┼či Bonica) care sunt cauzele care împiedic─â mama s─â exploreze din plin toat─â acea infinit─â cantitate de endorfine pe care natura a preg─âtit-o pentru ea.

Articol preluat dintr-un interviu a lui Lorenzo Braibanti, pionier italian în Na┼čtere f─âr─â violen┼ú─â
Sursa: Institutul de Orgonomie Federico Navarro

Textul in limba original─â

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


┬ę attachmentparenting.ro



  1 vizitator este online
  8 afisari ├«n luna aceasta
  15 afisari ├«n luna trecuta
  4036 afisari din 17.01.2008.