Ce este şcoala de fapt (2)

Autoare: Diana Voicu

Să îţi imaginezi că toţi copiii au nevoie, ba chiar trebuie, să înveţe exact aceleaşi lucruri, denotă, pe lângă superficialitatea de a privi problema, şi o lipsă acută a simţului realităţii. În “lumea reală” (expresie foarte des folosită de criticii HS) oamenii nu ştiu şi nici nu au nevoie să ştie aceleaşi lucruri. Există un articol semnificativ privind această problemă, scris de Alfie Kohn, articol numit “What does it mean to be well educated” şi care deconstruieşte foarte bine toate miturile legate de educaţie.

Până la urmă oamenii au idei cât se poate de diferite despre ce înseamnă să fi educat sau, mai mult, să ai o educaţie înaltă. Ceea ce este uşor de văzut însă, (priviţi orice exemplu din jur) este că motivaţia interioară este ceea ce contează de fapt întotdeauna. Ceea ce ţi se impune poate părea să aibă rezultate pe termen scurt. Lucrurile cu care rămâi de fapt şi cele pe care le mai înveţi de-a lungul vieţii, sunt, cu adevărat, produsul exclusiv al intereselor tale.

Iar această motivaţie este foarte uşor de distrus prin coerciţie, prin modul absurd care ignoră toate cunoştinţele de psihologie generală şi a copilului pe care îl foloseşte şcoala de astăzi pentru a îndopa copiii cu o pretinsă cunoaştere. Foarte mulţi ajung să aibă oroare de ideea de învăţat în sine. Gândiţi-vă puţin, ce vă vine în minte şi ce sentimente aveţi când rostiţi cuvântul: “învăţat”. Sentimentele de bucurie apar foarte rar. În general sentimentul pe care îl provoacă acest cuvânt este o senzaţie de obositor, de “mai bine nu”, amestecat cu o uşoară jenă sau reţinere, căci ştim cu toţii că de fapt “e spre binele nostru”.

Atâta vreme cât copiii se nasc cu dorinţa vie de a învăţa, de a cunoaşte, de a se descurca din ce în ce mai bine…cum se ajunge ca acest proces atât de natural să ne devină nesuferit? Ei bine, şcolarizarea este una dintre cauze. Atunci când eşti nerăbdător să înveţi ceva şi trebuie să intri într-un sistem în care, pe lângă un milion de reguli fireşti într-o instituţie totală, ai rigurosul “orar” şi ţi se spune: “Ok, de la 13.10 la 13.45 vom “învăţa” matematică şi anume asta, de aici până aici. Gataaa. 10 minute pauză. Acum lăsăm asta şi “învăţăm” engleza timp de 35 de minute! Nu, Georgel, lecţia despre Big Ben o să o studiem peste doi ani, astăzi învăţăm să conversăm despre vreme…” şi tot aşa., orar la care se adaugă tot felul de teme impuse, ore întregi de adaptare la instituţia totală (cu care nu te vei mai întâlni de-a lungul vieţii decât dacă alegi să intri în armată, mănăstire sau închisoare), o grămadă de pretinşi profesori incapabili şi care se comportă potrivit propriilor lor traume... ai imaginea exactă a ceea ce este vândut în chip absurd drept “educaţie de calitate”, făcută “de specialişti” cu metode pedagogice.

O scurtă paranteză despre pedagogie: este o ştiinţă dezvoltată după apariţia şcolilor, care încearcă să găsească metodele cele mai eficiente de a-i face pe copii să înveţe într-un cadru instituţionalizat, într-o relaţie profesor-elev. Pedagogiei îi scapă însă tocmai esenţialul, pe care John Holt îl rezuma atât de bine: “Învăţatul nu e un produs al activităţii profesorilor. Învăţatul e un produs al activităţii celor care învaţă.”

În epoca noastră, a informaţiei, resursele educaţionale sunt peste tot: internetul cu toată multitudinea de site-uri şi materiale educaţionale, nenumărate reviste şi cărţi acoperind toată plaja de specialităţi şi interese, acces gratuit (sau implicând costuri reduse) la majoritatea marilor biblioteci şi muzee, posibilitatea schimbului rapid de informaţii cu oameni specializaţi în orice domeniu, existenţa grupurilor de studiu şi cercetare la orice nivel de pricepere sau vârstă şi lista poate continua, ajungând până la nenumăratele posibilităţi de a călători (ieftin sau chiar gratuit) şi a învăţa.

A susţine, în această epocă, un sistem de şcolarizare construit în era industrială din motive evidente atunci şi total nerelevante acum, reprezintă mai degrabă împiedicarea exercitării dreptului la educaţie şi nicidecum facilitarea lui (aşa cum în mod greşit afirmă susţinătorii acestui sistem anacronic).

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


© attachmentparenting.ro



  2 vizitatori sunt online
  11 afisari în luna aceasta
  9 afisari în luna trecuta
  3494 afisari din 17.01.2008.