┼×coala public─â – industria f─âr─â sens

Autor: Ned Vare

Tradus de Diana Voicu

“Copiii nu au nevoie s─â fie forta┼úi s─â înve┼úe. Ei ┼čtiu s─â o fac─â ┼či sunt buni la asta.” -- John Holt, “How Children Learn”.

În cartea sa, “Insult to Intelligence”, Frank Smith spune: “Cea mai mare problem─â pentru creier nu este înv─â┼úarea, ci uitarea. Indiferent cât de mult ne str─âduim, nu putem uita în mod deliberat ceva ce am înv─â┼úat. Este cu adevarat catrastofic când înv─â┼ú─âm c─â nu putem înv─â┼úa”.

Una dintre cele mai puternice idei pe care ┼čcoala o pred─â copiilor este : “ Nu ┼čtii cum s─â înve┼úi!” În ciuda faptului c─â min┼úile, creierele copiilor sunt instrumente impecabile de înv─â┼úat, ┼čcolile pretind întotdeauna c─â “e┼čecul” este un fel de boal─â sau, mai grav, “un comportament r─âu”. Dizabilit─â┼úile - reale sau imaginare - au etichete clinice ca “dislexie”, “ADHD” sau altele, pentru a crea impresia c─â sunt implicate anumite anomalii fizice. ┼×i la urma urmei, în ce se a┼čteapt─â ┼čcolile s─â aib─â elevii “succes”? Clasele îi angajeaz─â pe copii în tot felul de activit─â┼úi plictisitoare, care consum─â mult timp, de multe ori stresante ┼či f─âr─â sens, recompensându-i sau pedepsindu-i între timp prin note, medii ┼či evalu─âri.

┼×colile fac oamenii dependen┼úi ┼či u┼čor de controlat – caracteristici care sunt exact opusul educa┼úiei. Odat─â ce atitudinea dependent─â privind înv─â┼úarea este absorbit─â prin experien┼úa ┼čcoalar─â (incluzând, pentru unii, ┼či medicamente*), ea poate dura o via┼ú─â, distrugând dezvoltarea autonom─â sau, cum spunea un veteran japonez, profesorul Yoshio Kuryu, “contribuind la suicidul mental al elevului – sfâr┼čitul gândirii, închiderea”. Totu┼či, în aceste circumstan┼úe alienante, în cazul în care un copil nu se conformeaz─â unui standard arbitrar, sau dac─â interesele sale nu sunt integrate de sistem ┼či nu înva┼ú─â un anume lucru, “vina” este întotdeauna atribuit─â copilului, el este blamat, niciodat─â ┼čcoala.

Cheia succesului în înv─â┼úare este interesul, nu “motiva┼úia” indusa de ┼čcoal─â. Nu a existat niciodat─â o legatur─â între ┼čcoal─â ┼či ceea ce to┼úi copiii ar fi interesa┼úi s─â înve┼úe. Dar atunci când copiii sunt neaten┼úi sau par dezinteresa┼úi ori nervo┼či, ┼čcoala ┼či-a f─âcut o rutin─â din a decide c─â e ceva în neregul─â cu creierul copilului, chiar dac─â nu exist─â nici o dovad─â a acestui fapt.

Putem evita ceva din toat─â nebunia de mai sus? Poate. Smith a scris un set de condi┼úii care trebuie îndeplinite pentru a evita ca lec┼úia: “Eu nu pot s─â înv─â┼ú!”, s─â fie însu┼čit─â de c─âtre copii. El a scris urm─âtorul Manifest al celor care înva┼ú─â:

1. Creierul înva┼ú─â în mod continuu

Înv─â┼ú─âm exact ceea ce este demonstrat de c─âtre cei din jurul nostru. ┼×colile trebuie s─â se opreasc─â din a mai preda folosind repeti┼úii f─âr─â sens, “activit─â┼úi” ┼či teste.

2. Înv─â┼ú─âtura nu necesit─â coerci┼úie sau recompense irelevante

E┼ču─âm în a înv─â┼úa doar dac─â suntem plictisi┼úi, confuzi sau am fost convin┼či c─â înv─â┼úarea este un lucru dificil. ┼×colile trebuie s─â fie locuri în care înv─â┼úatul s─â aib─â loc în mod natural – din dorin┼úa de a o face, nu prin for┼ú─â.

3. Înv─â┼úarea trebuie s─â aib─â semnifica┼úie

┼×colile trebuie s─â se schimbe, nu s─â încerce s─â ne schimbe pe noi, pentru a se asigura c─â în┼úelegem ceea ce se a┼čteapt─â s─â înv─â┼ú─âm.

4. Înv─â┼úarea este accidental─â

Înv─â┼ú─âm în timp ce facem lucruri pe care le consider─âm folositoare ┼či interesante. ┼×colile trebuie s─â se opreasc─â din a mai construi medii în care nu ne putem angaja în activt─â┼úti practice.

5. Înv─â┼úarea este colaborativ─â

Înv─â┼ú─âm devenind discipoli ai unor oameni care practic─â ceea ce predau.

6. Consecin┼úele înv─â┼ú─âturii valoroase sunt evidente (Folosim ceea ce am înv─â┼úat)

┼×colile, profesorii ┼či p─ârin┼úii nu ar trebui s─â se bazeze pe note sau rezultate la evalu─âri pentru a descoperi ce am înv─â┼úat.

7. Înv─â┼úarea implic─â întotdeauna sentimente

Ne amintim cum ne-am sim┼úit când am înv─â┼úat sau am e┼čuat în a înv─â┼úa. ┼×colile nu ar trebui s─â trateze copiii ca pe ni┼čte ma┼čini.

8. Înv─â┼úarea nu trebuie s─â fie amenin┼úat─â de riscuri

Dac─â suntem amenin┼úa┼úi de ┼čcoal─â, atunci ea ne va amenin┼úa întotdeauna. ┼×colile trebuie s─â recunoasc─â faptul c─â testarea continu─â (┼či multe alte practici ale sale) reprezint─â o h─âr┼úuire intelectual─â.

Lec┼úia listei lui Smith este c─â ┼čcolile nu sunt deloc cele mai potrivite locuri pentru a înv─â┼úa, în special ┼čcolile publice. Ele violeaz─â tot timpul ideile de mai sus, cu fiecare copil. Cartea lui Smith descrie ce se întâmpl─â într-o ┼čcoal─â tipic─â ┼či rezum─â totul perfect într-un capitol numit “Industria f─âr─â sens”.

Nu e deloc surprinz─âtor c─â din ce în ce mai mul┼úi oameni aleg ┼čcoli alternative sau educa┼úia în afara ┼čcolilor, pentru a putea s─âri peste “lec┼úia” care le spune c─â nu pot înv─â┼úa.

Not─â : acest articol este tradus ┼či postat cu permisiunea ┼či sus┼úinerea autorului.

Textul în original

Comentarii/discuţii pe marginea articolului


┬ę attachmentparenting.ro

© Sabina Ulubeanu

  1 vizitator este online
  5 afisari ├«n luna aceasta
  9 afisari ├«n luna trecuta
  3509 afisari din 17.01.2008.