Abordările privind abilităţile copiilor ÅŸi practica antrenamentului la toaletă s-au modificat de-a lungul timpului în Statele Unite, în funcÅ£ie de tendintele culturale si de sfaturile experÅ£ilor din domeniu. Antropologii au demonstrat că practicile specifice antrenamentului la toaletă se adaptează în funcÅ£ie de normele de supravieÅ£uire ÅŸi de valorile culturale ale unei zone. ExpectanÅ£ele diferite faţă de comportamentele copiilor, manifeste în cadrul populaÅ£iei est-africane Digo, generează o abordare diferită a antrenamentului la toaletă faţă de cea din America, unde se pune accent pe gradul de pregătire a copiilor. În cadrul comunităţii Digo se consideră că bebeluÅŸii sunt capabili să înveÅ£e foarte curând după naÅŸtere ÅŸi, ca atare, antrenamentul la toaletă si cel motor sunt iniÅ£iate încă din primele săptămâni de viaţă ale copiilor. Cu ajutorul unei abordări pline de grijă, bebeluÅŸii rămân uscaÅ£i, atât pe timpul zilei cât ÅŸi al nopÅ£ii, în jurul vârstei de 5 sau 6 luni. Succesul obÅ£inut de populaÅ£ia Digo sugerează că factorii socioculturali sunt considerabil mai importanÅ£i pentru antrenamentul la toaletă decât se crede în prezent.
